Pastorația tinerilor ca misiune a Bisericii.Cerc misionar la parohia Recea Verbia, Dimăcheni


 În data de 3 februarie a.c., la Parohia „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din localitatea Recea Verbia, comuna Dimăcheni, Protopopiatului Dorohoi, a avut loc prima întrunire din anul 2025 a preoților din cadrul Cercului misionar „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Broscăuți.

Întrunirea, găzduită de părintele suplinitor Petrovici Cristian Marius, a reunit preoții slujitori din parohiile celor trei comune componente ale cercului misionar, respectiv Broscăuți, Corlăteni și Dimăcheni, care, alături de credincioșii participanți, s-au bucurat de momente liturgice și duhovnicești de mare profunzime. În conformitate cu îndrumările Sectorului de Misiune și Prognoză pastorală al Arhiepiscopiei Iașilor privind modul de desfășurare al întrunirilor, programul a fost alcătuit din oficierea în sobor a Sfintei Liturghii, urmată de rânduiala slujbei de Te-Deum în cinstea Centenarului Patriarhiei Române (4 februarie 1925 – 4 februarie 2025) și de ședința propriu-zisă, pe tema „Pastorația tinerilor ca misiune a Bisericii”, prezentată de părintele Vasile-Ionuț Crețu.  

Răspunsurile liturgice la Sfânta Liturghie au fost oferite de copiii și tinerii din grupul Parohiei „Adormirea Maicii Domnului” Dimăcheni, coordonați de părintele paroh Petrovici Cristian și de teologul Mihai-Silviu Holban, absolvent al Seminarului Teologic din Dorohoi. Din soborul părinților slujitori a făcut parte, alături de părinții din cercul misionar (Pr. Crețu Andrian, Pr. Crețu Vasile-Ionuț, Pr. Acatrinei Laurențiu-Benone, Pr. Petrovici Cristian-Marius, Pr. Pînzariu Mihai-Cătălin, Pr. Gherman Costică)  părintele misionar protopopesc Mihai Bogdan-Ștefan, iar la sesiunea de dezbatere și de problematizare a temei a participat și părintele protopop Apetrei Ionuț-Ștefan.

Așezată între ziua internațională a tineretului ortodox (2 februarie) și data de sărbătorire a Centenarului Patriarhiei Române (4 februarie), întrunirea a problematizat caracteristicile misiunii Biserici îndreptate spre categoria de vârstă a tinerilor, contextualizate în „activități adresate tinerilor, realizate împreună cu tinerii, de către și pentru tineri”, valorizând experiența pastorală a părinților prezenți și propria viziune privind raportarea la tânăra generație. După sumarizarea conținutului temei, părinții au meditat asupra momentelor personale inițiale de contact cu viața Bisericii, reliefând rolul esențial al familiei, al chemării sau vocației și al implicării în slujbele oficiate în Sfânta Biserică. Enunțarea pericolelor care îi amenință pe tineri, precum și obstacolele în calea apropierii de ei (tehnologizarea vieții, înstrăinarea de valorile autentice, ispitele cotidiene, viața de familie indiferentă la valorile credinței), în opoziție cu punctele forte care îi apropie pe aceștia de Biserică (pretenia, implicarea, dialogul, predarea religiei în școală) au generat soluții valoroase și au motivat eforturile necesare pentru apropierea lor de Biserică. Printre ideile reliefate și care pot fi implementate la parohii s-au numărat: discuții axate pe nevoile tinerilor, ateliere de realizat prescuri, experiențe de voluntariat și filantropie, pelerinaje sau activități de vizionare de filme sau documentare, activități de tipul „Întreabă preotul” sau cateheze și momente catehetice în care generația tânără să guste din frumusețea legăturii cu Dumnezeu prin rugăciune. Finalul activității a fost dedicat prezentării și dezbaterii proiectelor comune pentru anul 2025 ale cercului misionar „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Broscăuți, precum și exprimării concluziilor întâlnirii.

În noul format, întrunirea a fost un mediu propice schimbului de experiență și dialogului înțeles ca mod de viață, întărind comuniunea și unitatea dintre preoți și motivându-i pe participanți a considera strategiile de pastorație a tinerilor cu adevărat împlinirea vocației preoțești.(Coordonator cerc misionar, Pr. Pristavu Cosmin-Constantin)

                         

Sfinții mărturisitori – lumina credinței în vremuri de încercare


Luni, 3 ianuarie 2025, a avut loc prima întâlnire din acest an a Cercului misionar Dorohoi, găzduită de Parohia Înălțarea Domnului – Loturi Enescu. Evenimentul a debutat cu săvârșirea Vecerniei, la care au participat enoriașii parohiei, împreună cu un sobor de preoți slujitori: Pr. Protopop Ionuț-Ștefan Apetrei, Pr. Cătălin Ifrim, Pr. Daniel Precob, Pr. Georgel Chichioacă, Pr. Teodor-Cătălin Budacă, Pr. Ciprian Munteanu, Pr. Ciprian Șoptică, Pr. Silviu Chitic-Ciurciun și Pr. Ciprian Onea. 

După slujba Vecerniei, preoții s-au retras în casa praznicală, unde s-a desfășurat ședința de lucru. Tema întâlnirii, intitulată „Mărturisitori români în secolul al XX-lea”, a fost prezentată de părintele Silviu Chitic-Ciurciun de la Parohia Înălțarea Domnului – cimitir. Referatul a fost urmat de dezbateri, moderate de părintele protopop, care a lansat spre dezbatere câteva întrebări: 

1. Care este importanța jertfei mărturisitorilor pentru credința noastră astăzi? 
2. Ce datorie au credincioșii față de această jertfă? 
3. Care sunt exemplele de mărturisitori ce pot inspira tinerii de astăzi?

Fiecare dintre preoți a avut ocazia să își exprime gândurile și să sublinieze nevoia de a păstra vie memoria celor care au suferit pentru Hristos în temnițele comuniste.  

Pr. Petru-Georgel Chichioacă a început, invocând citatul scriitorului creștin Tertulian: „Sângele martirilor este sămânța creștinilor”. Părintele a vorbit despre jertfa și martirajul creștinilor din primul veac apostolic, aspect regăsit și în viața mărturisitorilor din veacul XX: „Datoria noastră este de a păstra vie viața și faptele lor, trecerea acestora în rândul sfinților fiind un mod prin care ne putem aduce aminte de aceștia în mod permanent”.

Pr. Ciprian Munteanu a subliniat iubirea jertfelnică a martirilor: „În momentele cele mai grele, de durere și de tortură, aceștia se rugau la Dumnezeu, asemenea Mântuitorului pe Cruce, care se ruga la Tatăl ceresc să nu le socotească păcatul”.

Pr. Daniel Precob a evidențiat faptul că mărturisirea lui Hristos în perioada comunistă nu s-a făcut doar în închisori, ci și în societatea civilă: „Creștinii, prin felul lor de a fi, prin raportarea lor la credință, Biserică și Tradiție, au fost mărturisitori ai Lui Hristos”.

Pr. Ciprian Onea a vorbit despre etimologia cuvântului „martir” – cel care depune mărturie, explicând legătura dintre termenii „martir” și „mărturisitor”: „Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către Evrei, capitolul 13, versetul 7, spune: «Aduceți-vă aminte de mai marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința». Cum putem noi astăzi să fim adevărați mărturisitori ai credinței în Hristos?


Pr. Protopop Ionuț-Ștefan Apetrei a adus în discuție ideea că ideologiile care distrug valorile creștine nu au dispărut complet: „Comunismul nu a plecat, el există sub o altă formă. După căderea blocului comunist, Dan Puric a mers la Mănăstirea Petru Vodă unde a purtat o conversație cu părintele Atanasie, spunând: «Am tăiat capul viperei». Călugărul, însă, s-a întristat zicând: «Acum veninul se va împrăștia în lume». Datoria noastră este să-i pomenim. Noi toți facem parte din aceeași frământătură, purtând în noi o parte din ei”.
La întrebarea privind mărturisitorii care ne sunt la suflet, au fost invocate nume precum: Valeriu Gafencu, Bartolomeu Anania, Iustin Pârvu, Ilarion Argatu, Nil Dorobanțu, Iachint și Chesarie de la Putna, Dimitrie Bejan.

Cărțile recomandate pe această temă au fost:

Oranki” și „Bucuria Suferinței” de Dimitrie Bejan,
„Întoarcerea la Hristos” de Ioan Ianolide,
Memorii” de Bartolomeu Anania.


Întâlnirea s-a încheiat cu discuții și cu angajamente din partea părinților de a pune în practică proiecte concrete în parohiile lor pentru a aduce în lumină jertfa mărturisitorilor români din secolul XX. Pintre propunerile discutate au fost :

-tipărirea de icoane ale sfinților canonizați recent și distribuirea lor către credincioși.
-pelerinaje la locurile unde au viețuit și pătimit acești mărturisitori.
-proiecte pentru copii și tineri, incluzând realizarea de referate, eseuri, jurnale, desene și alte lucrări despre viața sfinților mărturisitori.

Părintele protopop a încheiat întâlnirea, mulțumind participanților și subliniind necesitatea de a păstra vie memoria acestor martiri care continuă să fie modele de credință, curaj și iubire și deasemenea importanța de a aduce în fața credincioșilor aceste modele de sfințenie. 

Sfinții mărturisitori ai veacului XX rămân lumini călăuzitoare pentru creștinii de astăzi. Prin exemplul lor, ei ne învață să rămânem tari în credință, indiferent de încercări, și să transmitem mai departe adevărul Evangheliei către noile generații.

Fiecare generație are datoria de a păstra vie memoria martirilor și de a o transmite mai departe, spre întărirea credinței. Mărturisitorii sunt nu doar trecutul nostru, ci și prezentul și viitorul, iar prin eforturile noastre, lumina lor va continua să lumineze calea generațiilor viitoare.(Pr. Onea Ciprian)

Sfântul Ambrozie, episcopul de Milano: viața, minunile și moștenirea sa teologică


Biografie

Sfântul Ambrozie s-a născut în jurul anului 340, într-o familie romană nobilă și creștină din Trier (Germania de astăzi). A beneficiat de o educație aleasă, studiind dreptul și retorica, și a urmat o carieră în administrația romană.

În anul 374, în contextul unei crize bisericești după moartea episcopului de Milano, Ambrozie a fost ales în mod neașteptat episcop al orașului, deși era doar catehumen. A fost botezat, hirotonit și înscăunat episcop în scurt timp.

Ca episcop, s-a remarcat prin combaterea ereziilor, mai ales a arianismului, și prin promovarea învățăturilor ortodoxe. A fost un apărător al Bisericii în fața interferențelor politice și un autor influent de lucrări teologice și liturgice. A trecut la Domnul în anul 397 și este venerat ca sfânt atât în Biserica Catolică, cât și în cea Ortodoxă.

Minunile Sfântului Ambrozie
  1. Descoperirea moaștelor Sfinților Gervasiu și Protasiu – A descoperit în mod miraculos moaștele acestor martiri, ceea ce a întărit credința comunității creștine din Milano.
  2. Vindecări miraculoase – Se spune că prin rugăciunile sale au avut loc vindecări minunate, atât prin moaștele descoperite, cât și prin intervenția sa directă.
  3. Eliberarea demonizaților – Ambrozie a fost implicat în exorcizări, eliberând oameni de influența demonilor prin rugăciune și sfințirea locurilor.
Familia Sfântului Ambrozie
  • Tatul său, Ambrosius, a fost prefect al Galiei, o provincie romană ce includea Franța, Belgia și părți din Germania.
  • Mama sa era o femeie creștină pioasă, care i-a influențat profund educația religioasă.
  • Frații săi sfinți:
    • Sfânta Marcellina – Fecioară consacrată, cunoscută pentru viața ascetică și rugăciune intensă. Ambrozie i-a dedicat tratatul De Virginitate. (Prăznuită pe 17 iulie.)
    • Sfântul Satyrus – Creștin devotat, care a avut grijă de cariera lui Ambrozie. Acesta i-a dedicat două discursuri funerare, De Excessu Fratris Satyri.
Discipolii Sfântului Ambrozie
  1. Sfântul Augustin de Hipona – Convertit la creștinism sub influența predicilor lui Ambrozie, botezat de acesta în noaptea Paștelui din 387. Ulterior, a devenit unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii.
  2. Sfântul Paulin din Nola – Nobil roman convertit, episcop de Nola, influențat de teologia lui Ambrozie.
  3. Sfântul Simplician – Urmașul lui Ambrozie ca episcop de Milano, sprijinitor al ortodoxiei în fața ereziei arianismului.
  4. Sfântul Gaudentius din Brescia – Episcop de Brescia, recomandat de Ambrozie, a continuat lupta împotriva arianismului.
  5. Sfântul Venerius – Episcop de Milano după Simplician, a promovat învățăturile lui Ambrozie.
  6. Niceta de Remesiana – Episcop în Dacia, influențat de stilul teologic și liturgic al lui Ambrozie, contribuind la dezvoltarea imnografiei creștine.
Cultul Sfintei Tecla și Influența lui Ambrozie

Sfântul Ambrozie a avut un rol esențial în promovarea cultului Sfintei Tecla în Apus, venerând-o ca model de curaj și credință. Prin predicile și scrierile sale, a răspândit cultul său în Italia, mai ales în nordul peninsulei.

A fost, de asemenea, cel care a dedicat prima biserică din Milano în cinstea unei femei sfinte – Bazilica Sfintei Tecla. Aceasta a fost una dintre cele mai importante biserici din Milano în perioada creștină timpurie.

Prin influența lui Ambrozie, cultul sfinților s-a consolidat în Apus, promovând venerarea martirilor locali (Gervasiu și Protasiu) și a sfințeniei feminine (Tecla, Agnes, Perpetua, Felicitas, Marcellina).

Moștenirea Sfântului Ambrozie

Sfântul Ambrozie a fost un pionier al teologiei creștine apusene, lăsând o moștenire teologică profundă prin:

  • Lupta sa împotriva ereziei ariene.
  • Promovarea autonomiei Bisericii față de autoritatea imperială.
  • Introducerea imnului liturgic în Apus (imnele ambroziene).
  • Influența sa asupra teologilor de seamă, precum Augustin de Hipona.

Astăzi, Sfântul Ambrozie este unul dintre cei patru mari Doctori ai Bisericii Apusene și este prăznuit pe 7 decembrie.