„Iubi-Te-voi, Doamne” – Ecoul unei cântări fără sfârșit – Eveniment omagial dedicat părintelui profesor Constantin Muha

FOTO

În data de 15 octombrie 2025, comunitatea dorohoiană a onorat personalitatea și amintirea părintelui profesor Constantin Muha, director al Seminarului Teologic din Dorohoi vreme de 25 de ani și paroh al bisericii „Sfânta Vineri” din localitate, formator al multor generații de slujitori ai Bisericii și personalitate marcantă din istoria recentă a municipiului, la împlinirea a cinci ani de la mutarea sa la cele veșnice.
Rod al colaborării dintre Protopopiatul Dorohoi, Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” și Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Catedrală din Dorohoi, la inițiativa părintelui profesor Apetrei Ionuț-Ștefan, protopop al Protopopiatului Dorohoi, programul a debutat miercuri dimineață, prin oficierea în Catedrala din Dorohoi a Sfintei Liturghii și a Parastasului pentru odihna sufletului părintelui profesor și a continuat apoi prin Parastasul de la mormântul părintelui, săvârșit de numeroși preoți, absolvenți ai „Școlii de la Răscruci”, în prezența credincioșilor, familiei și cunoscuților părintelui. După-amiaza, în Catedrala municipiului, după săvârșirea slujbei Privegherii în cinstea Cuvioasei Parascheva de la Iași, în sobor de preoți și cu participarea la strană a absolvenților Seminarului, a avut loc evenimentul cultural-duhovnicesc intitulat „Iubi-Te-voi, Doamne”, concert omagial de muzică bisericească, susținut de elevi și coruri formate sub îndrumarea părintelui Constantin, alături de alte grupuri invitate și prezentat de tinerii studenți Ramona Prodan și Ștefan Apetrei, la rândul lor absolvenți ai Seminarului.
Evenimentul s-a dorit a fi nu doar o manifestare artistică, ci și o rugăciune comună, o  cântare către Sfânta Cuvioasă Parascheva și un gest de recunoștință adus părintelui profesor Constantin Muha  „di la Dorohoi”, celui care, prin muzică și credință, a aprins lumina în inimile atâtor generații de elevi. Corurile care au interpretat cântări înaintea auditoriului au fost:
– Corul de copii și tineri al Catedralei, coordonat de prof. Lavinia Gorgan și reunit cu membri ai corului Mini-Eclessia al Protopopiatului, a interpretat cântările: Troparul Sfintei Cuvioase Parascheva, Preasfântă Maică și Fecioară, Blândul păstor.
– Corul psaltic Agnus¸ coordonat de prof. Răzvan-Gabriel Sarafim, a interpretat piesele: , „Pe Domnul lăudați-L” – cântare psaltică din Sâmbăta Mare, „Slavă…” la Laude la Sf. Cuv. Parascheva, Troparul Sfântului Ioan Iacob.
– Corul Haris, coordonat de prof. Răzvan-Gabriel Sarafim, a interpretat piesele corale: „Priveghere” – de Nicolae Lungu, „Să se îndrepteze rugăciunea mea” – solist: Arhid. Giovani Zgâmbău – absolvent al Seminarului din Dorohoi, promoția 2016. „Te Be Pojem” – Dmitry Bortnyanscki, „Clopote de seară” – din repertoriul clasic rus, solist Pr. Ciprian Șoptică, absolvent al Seminarului din Dorohoi, promoția 1999.
– Corala Protos a Protopopiatului 1 Iași, coordonată de pr. Teodor Zugravu, alături de absolvenți ai Seminarului, a interpretat piesele: Sub milostivirea Ta, de N. Moldoveanu, Ca pre împăratul, de I. Cart, Până când, Doamne, de Dmitry Bortnyanscki, Eu sunt Învierea, de N. Lungu, Doină, versuri M. Eminescu, Limba noastră de N. Oancea și Sus inima, româi de N. Lungu.
Prin glasurile și piesele muzicale alese s-a făcut auzită nu doar muzica, ci și iubirea de dascăl, de credință și de neam – moștenirea vie a părintelui profesor Constantin Muha, un om de o înaltă ținută academică, un model demn de urmat.
Părintele Constantin Muha s-a născut la 29 august 1968, în Botoșani. A urmat Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț și Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, devenind unul dintre cei mai iubiți și respectați slujitori și profesori ai Moldovei.
A fost hirotonit preot în 1994, slujind la Dorohoi, iar din 2001 a devenit paroh al Bisericii „Sfânta Parascheva”, unde a slujit cu devotament și dragoste față de oameni. În paralel, a desfășurat o bogată activitate didactică și misionară: a fost director al Seminarului Teologic „Sfântul Ioan Iacob”, profesor de religie, metodist și inspector școlar pentru disciplina religie în județul Botoșani.
Căsătorit cu doamna preoteasă Mariana, a fost tatăl a trei fiice  Ecaterina, Alexandra și Ștefania, cărora le-a fost model de viață și credință. Părintele a trecut la Domnul în data de 15 octombrie 2020, lăsând în urmă o pildă luminoasă de slujire, blândețe și dăruire pentru Biserică și pentru tineri.
Acest eveniment a fost dovada vie că părintele încă trăiește prin elevii săi, prin tinerii pe care i-a format și îndrumat cu răbdare și dragoste de-a lungul anilor. În fiecare dintre ei s-a păstrat o fărâmă din bunătatea, râvna și iubirea lui. Nu trecea zi în care să nu dăruiască un zâmbet, o îmbrățișare caldă sau o vorbă bună celor din jur.
Astăzi vedem generații întregi de preoți, profesori, medici, avocați, judecători, oameni frumoși și împliniți, care îi poartă amintirea în suflet și aduc cinste numelui său. Vedem, aici, la Dorohoi, o comunitate deosebită de oameni harnici și luminoși, de preoți cu har, care lucrează neîncetat pentru a păstra vie flacăra de credință pe care părintele Constantin Muha a lăsat-o drept pildă de slujire și cale spre mântuire.
Un om mereu grăbit spre bine, plin de blândețe și răbdare, părintele Muha era chipul slujitorului care nu-și găsește odihna decât în lucrarea pentru ceilalți. A fost un om al muzicii, care își trăia credința prin cânt, iubind să dirijeze, să formeze coruri și să modeleze suflete. Sub îndrumarea sa s-au format numeroși tineri deosebiți, nu doar din punct de vedere muzical, ci și duhovnicesc.
Pentru cei care l-au cunoscut, este greu de cuprins în cuvinte personalitatea sa. Relația cu părintele era una aparte  caldă, sinceră, părintească. Mulți l-au simțit ca pe un tată duhovnicesc, un model de smerenie și slujire, un om care a purtat mereu lumina lui Dumnezeu în suflet și a știut s-o împartă, cu discreție și dragoste, tuturor celor din jurul său.
Nu există cuvinte care să poată cu adevărat cuprinde ce fel de OM a fost părintele. Oricât ai încerca să descrii bunătatea, răbdarea, iubirea sau puterea sa, toate par prea mici în fața amintirii și a felului în care a marcat viețile celor din jur. În încheiere îmi vin în minte cuvintele părintelui Hrisostom Filipescu :
,,Unii oameni sunt ca lumânările. Se strecoară în viața noastră discret și tot așa luminează fiecare gând, fiecare clipă, fiecare zi. Cu o lumină mai puternică decât cea a soarelui. Ard lângă noi curat, fără fum și fără să-și lase ceara pe sufletul nostru. Ard fără să ne frigă și fără să ne rănească ochii cu lumina lor. Îi purtăm cu noi peste tot, sunt prezenți în inima noastră, în suflet și în gând și își fac treaba fără să pretindă ceva în schimb. Ne trăiesc fricile și durerile, ne alină tristețea și își hrănesc lumina din bucuriile noastre…și rămân lângă noi orice ar  fi!
Sunt oameni la care este suficient să te gândești ca ziua să-ți fie mai frumoasă.
Sunt oameni care îți alină setea de liniște.
Sunt oameni pentru care noi ar trebui să aprindem o lumânare de mulțumire și s-o închinăm Cerului pentru că ni i-a dat.”
Trăim cu nădejdea că Părintele ne vede de Sus și veghează asupra noastră! Ne mângâie gândul că Raiul a câștigat o voce atât de aleasă, care să-I cânte lui Dumnezeu, așa cum a făcut-o și aici, printre noi: „Iubi-Te-voi, Doamne!” (Apetrei Ștefan-Teodor,
student an III Facultatea de Istorie, UAIC Iași)