Duminică, 23 martie 2025, în Duminica a III-a din Postul Mare, a Sfintei Cruci, în Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea Broscăuți, județul Botoșani, Protopopiatul Dorohoi, preoți și credincioși deopotrivă, au participat la o Seară duhovnicească, intitulată „Sfântul Cuvios Cleopa Ilie de la Mănăstirea Sihăstria, duhovnic și iscusit misionar, în evlavia poporului român”. Invitatul întâlnirii a fost Pr. Vasile Irimia, fiu al satului Broscăuți și protopop emerit de Suceava (1995 – 2017), care a conferențiat și a adus înaintea credincioșilor, preoților și tinerilor prezenți mărturii emoționante ale întâlnirii cu marele duhovnic și misionar Sfântul Cuvios Cleopa Ilie de la Mănăstirea Sihăstria, recent canonizat și trecut în rândurile sfinților.
Zi: 1 aprilie 2025
Maria Egipteanca – Chipul pocăinței sau sinteza mai multor vieți? O reflecție între har și istorie
În fiecare Post Mare, Biserica Ortodoxă ne aduce înainte chipul Mariei Egipteanca, o sfântă care impresionează prin radicalitatea convertirii și adâncimea nevoinței sale ascetice. Este o poveste care pare aproape incredibilă: o femeie care, după o viață în păcat, este cuprinsă de har în pragul unei uși închise și își petrece restul vieții singură în deșert, într-un dialog tainic cu Dumnezeu.
Viața ei, așa cum a fost transmisă de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului (sec. VII), a devenit una dintre cele mai puternice icoane ale pocăinței în tradiția ortodoxă. Totuși, studiile hagiografice contemporane – între care se remarcă cele ale părintelui Macarie Simonopetritul – propun o perspectivă mai nuanțată: aceea că viața Mariei Egipteanca ar putea fi o construcție literară compozită, rezultatul unei sinteze a mai multor tradiții hagiografice.
Există asemănări evidente între viața ei și relatările despre alte sfinte convertite, precum Sfânta Pelaghia, Sfânta Taisia sau Maria din Antiohia. Toate urmează un tipar narativ comun: păcatul adânc, convertirea dramatică, fuga în pustie și dobândirea sfințeniei. În acest sens, figura Mariei Egipteanca nu se dorește neapărat o biografie în sensul modern al cuvântului, ci mai degrabă o icoană vie a convertirii – un mesaj teologic întrupat într-o poveste profund simbolică.
Părintele Macarie subliniază în lucrarea sa Sinaxarul Mare al Bisericii Ortodoxe că multe vieți de sfinți trebuie citite nu doar în cheia istorică, ci mai ales în cea duhovnicească. Hagiografia nu este doar istorie, ci pedagogie spirituală. Iar Maria Egipteanca este, fără îndoială, un exemplu de pedagogie vie a harului: cineva care a căzut foarte jos, dar care, prin harul lui Dumnezeu și voința de a se schimba, a fost înălțat foarte sus.
Totuși, tocmai pentru că sfinții devin repere pentru generații întregi, este important să ne raportăm cu onestitate și discernământ la datele istorice sau la autenticitatea surselor. Nu pentru a minimaliza puterea mesajului, ci pentru a înțelege mai profund modul în care Biserica a construit modele de sfințenie. O înțelegere matură a tradiției presupune nu doar evlavie, ci și rigoare: să putem distinge între ceea ce este simbolic și ceea ce este documentar, între ceea ce inspiră și ceea ce s-a întâmplat, posibil, istoric.
În cele din urmă, chestiunea dacă Maria Egipteanca a fost o persoană istorică sau un personaj hagiografic compozit nu afectează cu nimic forța mărturiei ei. Căci în fața Evangheliei, ceea ce contează nu este doar „a fost?”, ci mai ales: „ce ne spune?”. Iar povestea ei ne spune – cu glas blând și puternic deopotrivă – că niciun păcat nu e mai mare decât mila lui Dumnezeu și că nimeni nu e pierdut dacă își dorește cu adevărat să se întoarcă.
Iată de ce, dincolo de criticile filologice sau de construcțiile literare, rămâne esențial mesajul: Dumnezeu nu doar iartă, ci transfigurează; nu doar așteaptă, ci caută. Iar Maria Egipteanca este chipul viu al acestui adevăr – cu toată frumusețea simbolului și cu toată grija pentru adevărul istoric.
Bibliografie orientativă:
Macarie Simonopetritul, Sinaxarul Mare al Bisericii Ortodoxe, vol. I–VI, Editura Evanghelismos, București.
Sofronie al Ierusalimului, Viața Sfintei Maria Egipteanca, în Triodul (edițiile liturgice).
Derwas J. Chitty, The Desert a City: An Introduction to the Study of Egyptian and Palestinian Monasticism, SVS Press.
Benedicta Ward, Harlots of the Desert, Cistercian Publications.
Bucurie în familie
Slova Creștină de Dorohoi 