Joi, 12.03.2026, în Aula „Dimitrie Pompeiu” a Colegiului „Grigore Ghica” din Dorohoi, precum și la Liceul „Regina Maria” din Dorohoi, a avut loc întâlnirea Părintelui Dr. Petru Cernat cu tinerii liceeni, în contextul Lunii Martie – Luna pentru Viață.
Activitatea a fost organizată de responsabilul Pro Vita al Protopopiatului Dorohoi, în colaborare cu profesorii de religie Pr. Mândru Cristian și Pr. Șoptică Ciprian de la Liceul „Regina Maria” din Dorohoi și prof. Xenia Constantin de la Colegiul „Grigore Ghica” din Dorohoi.
Părintele Dr. Petru Cernat a venit înaintea tinerilor cu un subiect pe cât de interesant, pe atât de provocator și foarte actual – „EUTANASIA”.
Tema a fost dezbătută amplu, începând din Antichitate, de la triada de filosofi Socrate, Platon și Aristotel, care doreau să „îmbrățișeze” moartea cu demnitate, să fie înconjurați de cei dragi și de ucenici, dar să-și hotărască ei singuri modul de a muri, de exemplu prin otrăvire de bunăvoie, așa cum a făcut Socrate.
S-a mers pe firul istoriei până s-a ajuns la lumina creștinismului, care prezintă eu-tanasia creștină – criteriile morții bune.
De fapt, eu-tanasia este cerută de Biserică: „Sfârșit creștinesc vieții noastre, fără durere, neînfruntat, în pace”. Moartea cea bună nu constă în lipsa durerii, ci în înfruntarea ei cu răbdare și nădejde în Hristos. Criteriul ultim nu este starea exterioară prin care survine moartea. Moartea bună este încununarea și începutul, nu negarea vieții.
S-a definit eutanasia ca fiind acțiunea sau practica de a pune capăt vieții unei persoane umane care suferă de o boală terminală sau de o afecțiune medicală ce provoacă suferință percepută ca fiind incompatibilă cu o calitate acceptabilă a vieții, folosind o injecție letală sau întreruperea anumitor tratamente medicale.
Mai departe s-au prezentat cele două tipuri de eutanasie:
1. Activă – intervenția intenționată pentru izbăvirea omului de o boală incurabilă sau de dureri insuportabile.
2. Pasivă – oprirea tratamentului fără a cauza moartea în mod direct. Nu se opresc tratamentele de confort.
Însă Sfântul Ioan Gură de Aur spune că „rea nu este moartea aceasta, ci moartea în păcat”.
Motivațiile eutanasiei sunt trei:
Motivații psihologice – frica de moarte, de suferință, sentimentul inutilității.
Motivații sociologice – în cadrul civilizației occidentale contemporane, în care se exaltă tinerețea, frumusețea și buna stare (ex.: A. Delon).
Motivații filosofico-juridice – revendicarea dreptului „de a muri cu demnitate”, dreptul persoanei „de a dispune de trupul său”.
Cu toate acestea, Biserica a avut grijă să răspundă provocărilor apărute.
Biserica nu rămâne nepăsătoare în fața durerii umane. Prin slujba săvârșită la ieșirea cu greu a sufletului, îi este alături muribundului, rugându-se totodată pentru veșnica odihnă a acestuia.
Credința în purtarea de grijă a lui Dumnezeu cheamă creștinul spre abordarea pozitivă a durerii, bolii sau a necazurilor.
Întâlnirea și-a atins obiectivul: tinerii au înțeles valoarea vieții și au apreciat mai mult viața ca dar de la Dumnezeu, acum când s-au întâlnit cu ideea morții și cu faptul că viața trebuie trăită frumos, pentru ca moartea să fie înțeleasă ca o trecere firească spre viața cea adevărată și veșnică. ( Pr. Elidor Pintili)
Slova Creștină de Dorohoi 