7 martie 2026 – Slova Creștină de Dorohoi

Sub bolțile primitoare ale Catedralei din Dorohoi, s-a scris o nouă pagină din cadrul proiectului catehetic „Comoara credinței din Țara de Sus: Sfinții botoșăneni și binecuvântarea familiei creștine”. Cea de-a doua activitate desfășurată, sâmbătă 7 martie, a adus împreună comunitatea și tinerii, într-un efort comun de a redescoperi sfinții botoșăneni și de a prețui binecuvântarea familiei creștine.

Chipurile sfinților Paisie și Cleopa au fost astăzi repere de învățătură pentru tinerii din Dorohoi, care s-au reunit pentru a doua etapă a proiectului catehetic. Sub titlul „Părinți duhovnicești pentru lumea întreagă”: Sfinții Paisie Olaru și Cleopa Ilie activitatea i-a provocat pe cei mici să descopere ce înseamnă cu adevărat ascultarea și povățuirea în familia creștină.
Călătoria spirituală a tinerilor dorohoieni a început sub îndrumarea preoților slujitori, care le-au explicat că, alături de părinții trupești, avem nevoie de duhovnici care să ne ghideze pașii spre Dumnezeu. Atmosfera a devenit interactivă în momentul în care copiii au descoperit un „ghiozdan spiritual” plin de simboluri: o crenguță de brad, un metanier și o carte de rugăciuni. Aceste obiecte, împreună cu povestea „Liniștea și Tunetul”, le-au dezvăluit cum Sfinții Paisie și Cleopa, deși aveau firi diferite, au rămas uniți prin aceeași dragoste infinită.
În partea a doua, tinerii au lucrat pe grupe pentru a descoperi cum pot aplica învățăturile sfinților în viața de zi cu zi. Astfel, au învățat că ascultarea aduce ordine în familie, rugăciunea este ca o discuție caldă cu un prieten drag, iar smerenia ne învață să fim buni și modești.
Un moment cu totul special a fost scrierea „Scrisorii către duhovnic”. În liniște, fiecare copil și-a deschis inima pe hârtie, scriind despre bucuriile și frământările sale. La final, printr-un joc de asociere, s-au fixat cuvintele cheie ale zilei: ascultarea aduce ordine, rugăciunea aduce pace, iar smerenia aduce iubire. Totul s-a încheiat cu zâmbete și cu dorința de a pune în practică aceste virtuți acasă.„Am învățat astăzi că ascultarea nu este o limitare a libertății, ci un act de iubire. Așa cum ne lăsăm conduși de un ghid pe un munte necunoscut, tot așa duhovnicul este ghidul nostru spre bucuria Raiului,” a declarat unul dintre tinerii prezenți.
Înainte de plecare, fiecare participant a primit provocarea de a deveni un „Ucenic în devenire”. Aceștia au primit o listă de „Misiuni Secrete” pe care să le îndeplinească în cursul săptămânii viitoare, fără a se lăuda cu ele. De la „Surpriza Ordinii” și până la „Misiunea Tăcerii” sau redactarea unui „Pomelnic al Recunoștinței” pentru duhovnic, copiii au plecat acasă hotărâți să demonstreze că fapta bună făcută în ascuns are, într-adevăr, un preț îndoit în fața lui Dumnezeu.
Activitatea de astăzi reprezintă o etapă esențială în drumul duhovnicesc pe care tinerii grupului catehetic al Parohiei „Adormirea Maicii Domnului” din Dorohoi îl parcurg în această perioadă, avându-i ca povățuitori pe sfinții botoșăneni. După ce am aprofundat modelele de viață ale Sfinților Paisie Olaru și Cleopa Ilie, itinerariul nostru spiritual va continua cu descoperirea vieții Sfântului Dionisie Ignat de la Colciu.
Proiectul se va derula până în luna aprilie și va include, pe lângă momentele de cateheză, o excursie tematică pe urmele sfinților noștri, un concurs de creație și o acțiune filantropică menită să aducă mângâiere bunicilor singuri din comunitate, punând astfel în practică lecția iubirii jertfelnice învățată astăzi.(Pr.Protopop Apetrei Ștefan-Ionuț)

În data de 5 martie, în cadrul întâlnirii ATOR Dorohoi, a avut loc activitatea cu tema „Voluntariatul – primul pas spre omul care vei deveni”, o seară de dialog și reflecție dedicată sensului slujirii aproapelui prin voluntariat.

Invitatul întâlnirii a fost Apetrei Ștefan Teodor, student în anul al III-lea la Facultatea de Istorie, un tânăr din Dorohoi care prin dorința continua de a face bine a reușit să acumuleze o vastă experiență: 7 ani voluntar în cadrul proiectului Tabara din Pridvorul Satului, 3 ani voluntar la Tabăra Nemțisor, 5 ani voluntar de hramul Sfintei Parascheva, membru în organizarea ITOM, coordonator al proiectului Caravana ASCOR, Co-fondator al proiectului educațional CreactivHub și vicepreședinte al Asociației Sf. Nectarie și Sf. Gheorghe Pelerinul.
Acesta a împărtășit din experiența sa personală de voluntar. El a vorbit despre începuturile sale în proiectul „Tabăra din Pridvorul Satului”, despre pașii făcuți pe acest drum, despre dificultățile și momentele grele cu care s-a confruntat, dar cel mai important, despre felul în care voluntariatul i-a modelat caracterul, învățându-l responsabilitatea, dăruirea și bucuria de a fi alături de ceilalți, afirmând:„Eu fără voluntariat sunt un om mort, un om fără sens. Nu pot sta și să știu că nu fac nimic, mereu trebuie să am un proiect la care sa lucrez, altfel nu se poate.”
În cadrul întâlnirii, Ștefan a propus spre reflecție câteva întrebări pe care fiecare voluntar ar trebui să-și le pună: „Ce este voluntariatul?”, „Ce te motivează să mergi mai departe atunci când întâmpini greutăți?” și „Dacă lucrează Dumnezeu prin oameni, determinându-i pe tineri să își caute propriul sens.
Răspunsul său a fost unul profund: „Voluntariatul este șansa imensă de a accepta responsabilități din pura convingere că ceea ce faci este bine. Tu, ca voluntar, ai o cheie pe care o porți mereu în buzunar, o cheie către bucuria celorlalți.” La cea de a doua întrebare răspunsul său a fost unul care a evidențiat frumusețea jertfirii propriei persoane pentru cei din jurul tău: “în volunatariat trebuie să înțelegi scopul pentru care tu îți oferi timpul și energia… odată ce reușești acest lucru, în fața ochilor, de fiecare dată când ești obosit și faci o greșeală sau nu reușești să lucrezi la capacitate maximă, un chip de copil care are nevoie de un zâmbet cald, de o mângăiere. Așa știi că ce faci este important și că nimic nu poate sta între tine și scopul pe care ți l-ai propus. Nicio gafă sau stare de oboseală nu te poate opri din a fi un ajutor pentru cei care au nevoie atât de mare de el.”
La final, întâlnirea s-a transformat într-o discuție liberă, în care atorenii au adresat întrebări invitatului, dorind să afle mai multe despre experiențele trăite și despre modul în care voluntariatul poate deveni o adevărată cale de formare sufletească.
Astfel, întâlnirea s-a dovedit a fi una de folos și ziditoare, o întâlnire de suflet și pentru suflet, care a reamintit tuturor că prin dăruire, credință și dragoste față de aproapele, omul poate deveni mai bun și mai aproape de Dumnezeu și poate schimba lumea, poate nu lumea întreagă, dar lumea unui suflet aflat în probleme, cu siguranță. (Apetrei Casiana, membru ATOR)