În cadrul Concursului Național Catehetic, tinerii din parohia noastră au participat la cea de-a doua cateheză, în spațiul primitor al Casei Sociale din Parohia Dumbrăvița, intitulată: „Zestrea Neamului: Iubirea Sfintei Treimi impregnată în ADN-ul familiei și al tradițiilor noastre”. Aceasta a debutat cu o incursiune teologică, plecând de la pedagogia patristică și explicându-se dogma Sfintei Treimi prin analogia sfeșnicului. Deși are trei flăcări distincte, lumina și căldura sunt una, nedespărțite, învățatură care a fost dobândită în cateheza anterioară. Pentru captarea atenției, părintele a propus tinerilor jocul: „Backup pentru suflet: Arhiva 3.1”, provocându-i să folosească tehnologia pentru a explora trecutul. Scanând codurile QR de pe obiecte vechi (icoană, covată), tinerii au descoperit că tradiția nu este un „muzeu prăfuit”, ci un instrument de supraviețuire emoțională. Pentru spargerea gheții, tinerii au jucat: „Capsula timpului: salvarea codului genetic”. În debutul momentului Tratare al catehezei s-a făcut o analiză etimologică și spirituală a cuvântului zestre. S-a definit conceptul de ,,Zestrea Neamului” ca fiind tezaurul de har și iubire pe care Dumnezeu l-a revărsat asupra poporului nostru și care s-a transmis, ca o ștafetă, de la o generație la alta. S-a subliniat ideea că zestrea nu este o simplă acumulare de bunuri, ci „zestrea harului” primită la Botez, este acel tezaur de daruri ale Duhului Sfânt pe care Dumnezeu îl pune în „lada” sufletului. S-a afirmat că „omenia” românească nu este un concept laic, ci expresia vieții în Hristos, o „zestre bună” care se confundă cu bunacuviință teologică și cu cei „șapte ani de acasă” trăiți în rânduiala divină. Discuția a căpătat valențe antropologice prin analogia cu molecula de ADN. Dacă din punct de vedere biologic, suntem condiționați de ereditate, din punct de vedere spiritual, purtăm un „cod de funcționare” Trinitar. Tinerii au primit lămuriri despre „ADN” spiritual și moștenirea sa imaterială: credința, valorile, tradițiile și exemplele personale. Părintele le-a prezentat tinerilor câteva obiceiuri și tradiții profunde care sunt exemple concrete de „ADN Trinitar”: Obiceiul pâinii și al sării (Ospitalitatea ca epifanie), Șezătoarea și claca (Ajutorul dezinteresat) și Focul viu de sărbători (Lumina unității). Cateheza a continuat cu un moment de vizionare de film ( Cuvânt de învățătură al părintelui Constantin Necula) și cu o activitate practică pe trei grupe intitulată: „Arheologia Inimii: Muzeul viu al emoțiilor”. Aceasta i-a provocat pe tinerii din ,,Dumbrava minunată” să identifice „genele” spirituale ale strămoșilor lor, răbdarea bunicilor în fața încercărilor sau gena rugăciunii moștenită de la părinți, precum și un moment în care ei au ales să-și ajute familia. Prin împletirea benzilor tricolore într-o spirală simbolică a ADN-ului spiritual, aceștia au vizualizat cum iubirea lui Dumnezeu s-a „impregnat” în gesturile noastre zilnice. Astfel, familia a fost prezentată ca o „mică biserică”, unde valorile -credința, iertarea, smerenia – se transmit nu prin discurs, ci prin osmoză spirituală, formând un lanț neîntrerupt de mărturisire. Activitatea a continuat cu recapitularea vocabularului specific teologiei și cu o prezentare a fundamentelor biblice și patristice aferente temei studiate. Moștenirea spirituală a neamului a fost asociată unui rucsac de supraviețuire, găsindu-și corespondentul teologic în conceptul Sfintei Tradiții sau Predania (II Tesaloniceni 2, 15: ,,Drept aceea, fraților, stați neclintiți și țineți predaniile pe care le-ați învățat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră”). La momentul generalizării din cateheză, elevii au primit întrebarea: Ce alte lucruri mai moștenim noi de la străbunii noștri? Ajutați de preot, ei au găsit următoarele răspunsuri: iubirea, limba maternă, cântecul, dansul, portul popular și sfințenia vieții . Zestrea sfințeniei a fost exemplificată prin evocarea celor 16 Sfinți Mărturisitori și a Sfintelor Femei recent canonizate, modele vii ale ADN-ului spiritual românesc.
Elevii au fost invitați să pășească în „Laboratorul de ADN spiritual”, o fișă de lucru concepută ca un spațiu de cercetare a elementelor fundamentale care le definesc identitatea creștină. Cateheza s-a încheiat cu vizitarea micului muzeu de la mansarda Casei sociale și cu un moment de rugăciune în biserică, ținând în mână icoanele Sfintelor noi canonizate. Tinerii au plecat acasă cu „Cartea Zestrei de omenie”, concepută ca un contract simbolic între ei și moștenirea lor spirituală, un gest simbolic de a păstra aprins focul în vatra familiei, înțelegând că sunt administratorii unei moșteniri niciodată desuete, pentru că are amprenta veșniciei.
Ca o extensie a acestei cateheze, părintele le-a propus următoarele activități:
– O seară românească ,,Alternative românești pentru Valentine’s Day”
– Participarea la o șezătoare (tineri împreună cu familiile lor), la Casă muzeu din satul Dumbrăvița având ca invitat pe doamnaȚîrliman Ilena, declarată tezaur uman. (Pr. Paroh Foca Mihai Claudiu)
Slova Creștină de Dorohoi 