Protopopiatul Dorohoi a fost gazda unui eveniment aparte, plin de emoție, inspirație și har, faza pe protopopiat a Concursului eparhial de cunoaștere a Noului Testament „O scrisoare de dragoste a lui Dumnezeu către oameni”, organizat de Departamentul de Misiune pentru Tineret al Arhiepiscopiei Iașilor, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, în colaborare cu protopopiatele eparhiei, care s-a desfășurat în data de 3 noiembrie 2025. Concursul, inspirat din dragostea pentru Cuvântul Sfânt al Noului Testament, a adunat elevi și preoți, toți uniți de dorința sinceră de a descoperi și de a trăi mai profund mesajul lui Hristos. A fost o întâlnire între minte și suflet — o călătorie în care tinerii au aprofundat Evanghelia Sfântului Apostol Luca. Pe chipurile participanților se citea emoția curată a celor care au găsit, în cuvântul biblic, o scrisoare de iubire și iertare. Atmosfera din sala Protopopiatului Dorohoi a fost una caldă și luminoasă. Juriul format din părintele Țigănescu Mihai, părintele Onofrei Marius și părintele Foca Mihai Claudiu, cu sprijinul părintelui protopop Apetrei Ionuț, a fost unul obiectiv, care a urmărit cu profesionalism parcursul fiecărui concurent. Premiile au fost mai mult decât simple diplome — au fost semne de recunoaștere a unei munci sufletești, a unei dorințe de apropiere de divin. La finalul concursului s-au calificat pentru următoarea etapă desfășurată la Iași, următorii tineri: Apetrei Casiana și Lupu Ioana Georgiana de la Liceul ,, Regina Maria ” – Dorohoi, coordonator Pr. Prof. Mîndru Cristian, Ilie Sebastian- Parohia Dumeni, coordonator Pr. Ostafi Marcel, Tatarciuc Ioan Matei- Parohia Dumbrăvița- coordonator Pr. Prof. Foca Mihai Claudiu, Mercaș Alexandru – Parohia Sfinții Împărați Broscuți, coordonator Pr.Prof. Pristavu Cosmin, Șchiopu Ștefan -Parohia Brăiești, coordonator Pr. Bița Gabriel, Onofrei Maria și Onofrei Ștefan -Parohia Strahova, coordonator Pr. Onofrei Marius. Concursul „Scrisoarea de dragoste a lui Dumnezeu către oameni” nu este doar o competiție, ci și un prilej de formare duhovnicească. Acest concurs îi ajută pe tineri să descopere frumusețea lecturii Sfintei Scripturi, să-și întărească valorile morale și să înțeleagă că fiecare verset este, de fapt, o chemare la iubire și la lumină. Într-o lume grăbită și adesea confuză, aceste întâlniri oferă repere, modele și liniște. Pentru mine aceasta experiență este deosebită, reprezentând sentimentul acela rar de comuniune și bucuria de a fi împreună, sub semnul credinței care îi ajută pe tineri să înțeleagă că Noul Testament nu este doar o carte, ci și o scrisoare vie de la Dumnezeu către fiecare dintre noi. (Onofrei Maria-voluntar ATOR Dorohoi)
Inteligenţă artificială (AI) este un termen larg folosit pentru a descrie sistemele computerizate și mașinile care pot prezenta capacități caracteristice inteligenței umane, cum ar fi rezolvarea de probleme complexe, învățarea, raționamentul și luarea deciziilor. Mai simplu spus, AI își propune să permită computerelor să gândească și să acționeze ca oamenii. Acest lucru se realizează folosind algoritmi, modele matematice și seturi mari de date. Importanța inteligenței artificiale crește pe zi ce trece, deoarece are potențialul de a revoluționa multe domenii, de la automatizarea proceselor de afaceri până la îmbunătățirea asistenței medicale și realizarea de noi descoperiri științifice.
AI se referă la computerele sau sistemele care imită gândirea umană sau inteligența umană. În diversele sale aplicații, AI a devenit parte integrantă a vieții de zi cu zi. Creșterea AI s-a accelerat, în special în ultimii ani, odată cu creșterea puterii computerelor, disponibilitatea surselor mari de date și dezvoltarea de noi algoritmi, cum ar fi învățarea profundă. Tehnologia digitală, al cărei motor principal a devenit AI, reprezintă forța transformatoare definitorie a secolului XXI. AI nu mai este doar un concept futurist, ci un element integrat în viața de zi cu zi, de la algoritmi de recomandare la sisteme complexe de diagnostic medical. Această evoluție rapidă deschide calea către o prosperitate economică și socială fără precedent (oportunități), iar pe de altă parte, ridică dileme etice, sociale și de securitate profunde (riscuri). Componentele de bază ale inteligenței artificiale Învățare automată: Capacitatea de a învăța din date. Învățare profundă: Analiza complexă a datelor cu rețele neuronale multistrat. Procesarea limbajului natural: Abilitatea de a înțelege și produce limbajul uman. Viziune computerizată: Abilitatea de a înțelege și interpreta imagini. Robotica: Mașini care se pot mișca și interacționa în lumea fizică. Inteligenţă artificială, a mers dincolo de a fi doar o tendință tehnologică și a devenit o forță influentă în multe domenii ale vieții noastre. Prin aplicațiile sale în sectoare precum sănătatea, educația, transportul, finanțele și producția, ne ajută să ne îndreptăm către un viitor mai eficient, mai inteligent și mai durabil. Cu toate acestea, pentru a realiza pe deplin potențialul acestei tehnologii, trebuie să o folosim în mod responsabil, ținând cont de aspectele etice și de aspecte precum confidențialitatea datelor. În acest context, etica AI este esențială pentru a se asigura că tehnologia este dezvoltată și utilizată în beneficiul umanității. Inteligența artificială (AI) ne influențează tot mai mult viața. Iată avantajele, dar și aspectele negative, care amenință securitatea, democrația, companiile și locurile de muncă. Pe măsură ce inteligența artificială pătrunde în viețile noastre, devine tot mai necesar să o reglementăm. Creșterea și bunăstarea depind foarte mult de modul în care vom utiliza datele și tehnologiile conectate. AI ne poate schimba radical viața, în bine sau în rău. În continuare, câteva oportunități esențiale și pericole legate de viitoarele aplicații ale AI domenii de aplicare diferite. Asistență medicală: diagnostic, planificare a tratamentului, dezvoltare de medicamente Finanțe: managementul riscului, detectarea fraudei, tranzacționare algoritmică Educație: Învățare personalizată, evaluare automată Transport: Vehicule autonome, managementul traficului Productie: automatizare, control calitate AI este utilizată într-o gamă largă de domenii din sectorul sănătății, de la diagnosticarea bolilor până la optimizarea proceselor de tratament. De exemplu, în domeniul radiologiei, algoritmii AI pot detecta anomalii în imaginile cu raze X și RMN mai rapid și mai precis decât ochiul uman. În plus, abordările de tratament personalizate permit crearea unor planuri de tratament adecvate structurii genetice și stilului de viață al fiecărui pacient. Inteligența artificială are potențialul de a face asistența medicală mai accesibilă, mai eficientă și mai personalizată. În sectorul financiar, AI joacă un rol important în domenii precum managementul riscurilor, detectarea fraudelor și tranzacționarea algoritmică. Analizând seturi mari de date, algoritmii AI pot detecta în avans potențialele riscuri și pot preveni tentativele de fraudă. Pe lângă creșterea eficienței în sectorul financiar, contribuie și la crearea unui mediu mai sigur și mai transparent. Confidențialitatea datelor cu AI. Dezvoltarea sistemelor de date aduce cu sine preocupări serioase cu privire la confidențialitatea datelor. Algoritmii de inteligență artificială necesită cantități mari de date, iar în timpul colectării, procesării și stocării acestor date pot apărea încălcări ale confidențialității. Probleme precum utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal, dezvoltarea algoritmilor care pot duce la discriminare și neasigurarea securității datelor dezvăluie relația critică dintre etica inteligenței artificiale și confidențialitatea datelor. Sectorul educației, beneficiază din ce în ce mai mult de oportunităţile oferite de tehnologie. Personalizarea proceselor de învățare, facilitarea accesului la materiale educaționale și reducerea sarcinii administrative asupra profesorilor, AI oferă avantaje semnificative. Rolul lui în educație permite dezvoltarea unor sisteme de învățare adaptative care pot răspunde mai bine nevoilor individuale ale elevilor. Aceste sisteme pot face experiența de învățare mai eficientă prin prezentarea conținutului în funcție de viteza și stilul de învățare al elevilor. De asemenea, oferă profesorilor posibilitatea de a monitoriza mai atent performanța elevilor și de a interveni. Cu toate acestea, problemele etice și riscurile potențiale care apar odată cu utilizarea acestei tehnologii nu trebuie ignorate. Este necesar să fim deosebit de atenți cu privire la aspecte precum confidențialitatea datelor, prejudecățile algoritmice și adâncirea inegalităților. Oportunități pentru Biserică. AI și tehnologia digitală oferă instrumente puternice pentru a îmbunătăți administrarea, comunicarea și activitățile misionare. 1. Administrare și Eficiență, Arhivare și Cercetare: AI poate ajuta la digitizarea, clasificarea și analiza rapidă a vastelor arhive teologice, istorice și documentare bisericești, facilitând cercetarea academică. Optimizare Administrativă: Automatizarea sarcinilor de birou, gestionarea donațiilor, programările pentru slujbe sau evenimente comunitare prin intermediul platformelor digitale. 2. Misiune și Predică. Acces Extins: Streaming-ul slujbelor și evenimentelor online permite credincioșilor izolați, bolnavi sau din diaspora să participe la viața liturgică. Predici Asistate de AI: Unele aplicații AI pot genera schițe de predică, extrage rapid referințe biblice sau pot oferi informații contextuale despre textele sacre. Instrumente Educaționale: Dezvoltarea de aplicații interactive pentru predarea religiei, explicarea valorilor și simbolurilor religioase tinerilor într-un mod relevant și captivant. 3. Asistență Spirituală (Complementară) Aplicațiile pot oferi un prim nivel de ascultare și suport, mai ales persoanelor care se simt singure sau care nu îndrăznesc să contacteze direct un preot. Personalizare: Oferirea de rugăciuni sau lecturi adaptate nevoilor și stării emoționale specifice a utilizatorului. Riscuri și Dileme Teologice Riscurile nu sunt doar de natură tehnică, ci ating fundamentele teologiei, spiritualității și relației interumane. 1. Amenințarea la Adresa Relației Autentice Înlocuirea Contactului Uman: Interacțiunea spirituală autentică (Spovedania, Consilierea) necesită prezență, empatie și judecată umană. Înlocuirea preotului sau a comunității cu un agent artificial (chatbot, robot-preot) riscă să ducă la o degradare a relației interpersonale și a comuniunii. „Scurtcircuit Spiritual”: O persoană fragilă emoțional care se adresează unei mașini riscă să intre într-un scurtcircuit psihologic și spiritual, deoarece mașina nu poate oferi un răspuns personalizat, responsabil, bazat pe har și suflet. 2. Riscuri Teologice și Etice Lipsa Sufletului/Harului: Teologia creștină subliniază că preotul acționează ca intermediar al Harului Divin și că robotul sau AI, fiind o creație lipsită de suflet, nu poate avea un rol liturgic sau sacramental. Este unanim în a afirma că AI nu poate înlocui preotul, deoarece nu este o persoană și nu posedă suflet. Dogmă: Algoritmii AI sunt antrenați pe date umane, care pot fi influențate de prejudecăți sau pot reprezenta o anumită interpretare teologică. Există riscul ca AI să consolideze o singură viziune ideologică sau teologică, ignorând diversitatea și evoluția dogmatică. Răspunsuri la Întrebări Existențiale: Când AI răspunde la întrebări despre sensul vieții, păcat sau existența lui Dumnezeu, ea oferă o compilare statistică de opinii, nu o mărturie bazată pe credință revelată și experiență personală. Acest lucru poate fi riscant pentru credincioșii vulnerabili. 3. Secularizarea Cultului Robotizarea Cultului: Existența unor roboți concepuți pentru a răspunde la întrebări religioase sau a oferi rugăciuni ridică întrebări dacă astfel de dispozitive nu secularizează sau nu banalizează actul de cult, transformându-l într-o simplă interacțiune tehnică. Dezinformare Religioasă: AI poate fi folosită pentru a genera rapid și la scară largă conținut fals sau distorsionat despre religie, creând confuzie în rândul credincioșilor. Poziția Bisericii. Biserica Ortodoxă, inclusiv Papa Francisc, au cerut ca dezvoltarea AI să fie însoțită de un cadru etic solid care să pună în centrul atenției dezvoltarea integrală a persoanei umane și demnitatea acesteia. Mesajul general este de discernământ și de utilizare responsabilă a AI, subliniind că progresul tehnologic autentic nu trebuie să ducă la autosabotare sau la dezumanizare. La fel ca orice tehnologie revoluționară, AI-ul aduce cu sine atât oportunități remarcabile, cât și riscuri considerabile. Pe scurt, ne aflăm într-un punct de cotitură: ceea ce facem azi în privința reglementării, educației și utilizării AI va influența profund viitorul elevilor noștri și al societății în ansamblu. Concluzie: este nevoie de echilibru, responsabilitate, viziune Inteligența artificială nu este, în sine, nici salvarea, nici pierzania omenirii. Este un instrument extraordinar, care poate amplifica inteligența și creativitatea umană, dar care trebuie modelat și folosit cu înțelepciune. Alături de avantaje, IA generează riscuri substanțiale care amenință echitatea socială, drepturile fundamentale și siguranța. Principalul risc social vizează piața muncii, unde automatizarea poate duce la dislocarea unor categorii de forță de muncă și la adâncirea decalajului de competențe. Riscurile legate de control și utilizare abuzivă sunt deosebit de îngrijorătoare. Colectarea și prelucrarea masivă a datelor personale necesare antrenării IA crește vulnerabilitatea cetățenilor la intruziuni și abuzuri. Tehnologiile avansate, precum Recunoașterea Facială, pot conduce la supraveghere în masă. Concluzii Tehnologia digitală și Inteligența Artificială oferă un potențial extraordinar de a îmbunătăți economia, serviciile sociale și calitatea vieții. Cu toate acestea, ele prezintă riscuri intrinseci legate de echitate, drepturile fundamentale și controlul uman. Navigarea cu succes în această nouă eră necesită o abordare echilibrată, în care inovația este încurajată, dar guvernată de principii etice clare și de o reglementare clară. Viitorul depinde de capacitatea noastră de a dezvolta sisteme ale AI care nu doar că maximizează eficiența, dar care sunt, în primul rând, aliniate cu valorile umane de demnitate, justiție și transparență. (Referent: Pr. Roșca Petru – Gabriel )
Duminică, 9 noiembrie, zi în care este prăznuit Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina, în protopopiatul Dorohoi a avut loc un pelerinaj la mănăstirea „Sfânta Treime” – Știubieni, unde credincioșii dorohoieni au avut prilejul să se închine la un fragment din moaștele acestui mare sfânt.
Ziua a început cu aducerea în procesiune a moaștelor făcătoare de minuni din paraclis până la mănăstire, mai apoi a continuat cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, săvârșită de un sobor de preoți, în frunte cu părintele arhimandrit Melchisedec Sandu, starețul mănăstirii. La finalul Liturghiei a fost oficiată Taina Sfântului Maslu de către 7 preoți, unde au fost citite rugăciuni de vindecare pentru cei bolnavi, Sfântul Ierarh Nectarie fiind cunoscut ca „vindecător al bolilor și al suferințelor sufletești”. Oamenii vin la racla sfântului cu nădejdea că Dumnezeu, prin mijlocirea lui, le va aduce alinare. Astfel, întâlnirea cu sfintele sale moaște nu este doar o simplă vizită, ci o întâlnire cu speranța și cu iubirea milostivă a lui Dumnezeu. Pelerinajul este răspunsul omului la chemarea sfântă pe care Dumnezeu o adresează, este un urcuș duhovnicesc către lucrarea minunată pe care Dumnezeu o săvârșește prin sfinții Săi. În orice pelerinaj, pornim la drum cu o stare și ne întoarcem cu harul lui Dumnezeu revărsat în inimile noastre, transfigurați la chip și plini de bucurie sfântă. Pelerinajul nu s-a încheiat pe scările mănăstirii, ci a continuat în inimile celor care s-au întors acasă, pentru că adevărata călătorie nu este cea pe care o facem cu pașii, ci aceea pe care o facem cu sufletul. Viața Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina : Acest sfânt, unul dintre cei mai noi sfinți canonizați de Biserica Greciei în acest secol, s-a născut în anul 1846, în Selivria Traciei, din Părinți săraci, dar foarte evlavioși. Din botez a primit numele de Anastasie, bucurându-se din pruncie de o aleasă educație creștinească. După primii ani de școală, Anastasie este trimis să învețe carte la Constantinopol, unde studiază teologia și scrierile Sfinților Părinți. Aici sufletul său începe să-L descopere pe Hristos în inima sa prin rugăciune, prin citirea cărților sfinte și prin cugetarea la cele dumnezeiești. La vârsta de douăzeci de ani, tânărul Anastasie se stabilește în insula Hios, povățuit de Duhul Sfânt, unde predă religia la o școală de copii. Apoi, fiind chemat de Hristos, intră în nevoința monahală în vestita chinovie, numită „Noua Mănăstire”, primind tunderea monahicească la șapte noiembrie 1876, sub numele de Lazăr. Mai târziu, la tunderea în marele și îngerescul chip al schimniciei, avea să primească numele de Nectarie, pe care l-a purtat toată viața. După ce termină studiile teologice la Atena, în anul 1885, Nectarie a fost luat de patriarhul Sofronie ca ucenic la Alexandria, fiind hirotonit preot și apoi mitropolit de Pentapole, o veche eparhie ortodoxă din Libia superioară. Mai mulți ani evlaviosul mitropolit a slujit ca secretar al Patriarhiei, predicator la biserica Sfântul Nicolae din capitala Egiptului, devenind un iscusit slujitor și povățuitor de suflete, fiind dăruit de Dumnezeu cu multă răbdare, smerenie și blândețe. De aceea era mult căutat de credincioși și iubit de toți. Văzând diavolul că nu-l poate birui cu mândria și iubirea de sine a încercat să-l lovească pe fericitul ierarh Nectarie cu altă armă tot așa de periculoasă, adică cu invidia și gelozia din partea celorlalți ierarhi și slujitori ai Bisericii de Alexandria, vorbindu-l de rău către patriarh, cum că dorește să-i ia locul. Aceasta a tulburat pe toți și a făcut să fie eliberat din cinstea arhierească în care se afla. Cerându-și iertare de la toți, a dat slavă lui Dumnezeu căci și cu dânsul s-a împlinit cuvântul Mântuitorului, Care zice: Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind din pricina Mea (Matei 5,11). Apoi s-a retras la Atena, în anul 1891, sărac, defăimat de ai săi și nebăgat în seamă, având toată nădejdea numai în Dumnezeu și în rugăciunele Maicii Domnului. Aici a fost câțiva ani predicator, profesor și director al unei școli teologice pentru preoți, până în anul 1894, reușind să formeze duhovnicește mulți tineri iubitori de Hristos, pe care îi hrănea cu cuvintele Sfintei Evanghelii și cu scrierile Sfinților Părinți. Apoi făcea slujbe misionare în parohiile din jurul Atenei. În taina inimii sale, fericitul ierarh Nectarie era un adevărat isihast și un mare lucrător al rugăciunii lui Iisus, care îi dădea multă pace, bucurie, blândețe și îndelungă răbdare. Cu aceste arme el biruia neîncetat pe diavoli, creștea duhovnicește pe cei din jurul său și avea întotdeauna pace și bucurie în Hristos, nebăgând în seamă defăimarea și osândirea celor din jurul său. Dorind la bătrânețe să se retragă la mai multă liniște, a construit între anii 1904-1907, cu ajutorul multor credincioși și ucenici, o frumoasă mănăstire de călugărițe în insula Eghina din apropiere, rânduind aici viață desăvârșită de obște, după tradiția Sfinților Părinți. Apoi se retrage definitiv în această mănăstire și duce o viață înaltă de smerenie și slujire, de dăruire totală și rugăciune neadormită, arzând cu duhul pentru Hristos, Mântuitorul lumii și pentru toți care veneau și îi cereau binecuvântare, rugăciune și cuvânt de folos sufletesc. Pentru viața sa înaltă, Dumnezeu l-a învrednicit pe Cuviosul Nectarie de harul Duhului Sfânt. Pentru aceasta mulți bolnavi și săraci alergau la biserica mănăstirii din Eghina și cereau ajutorul lui. Mai ales după primul război mondial, numeroși săraci și bolnavi, lipsiți de orice ajutor, veneau la el ca la părintele lor sufletesc. Iar Sfântul Nectarie a dat poruncă maicilor ce se nevoiau în mănăstirea sa să împartă la cei lipsiți orice fel de alimente și să nu păstreze nimic pentru ele, căci Dumnezeu, prin mila Sa, îi hrănea și pe unii și pe alții. Dar și cei bolnavi se vindecau cu rugăciunile fericitului Nectarie, căci se învrednicise de darul facerii de minuni. Într-o vară, fiind mare secetă în insula Eghina, cu rugăciunile Sfântului Nectarie a venit ploaie din belșug și au rodit țarinile, încât toți s-au îndestulat de hrană. De aceea, toți – mireni și călugări, săraci și bogați -, cinsteau pe Sfântul Nectarie, ca pe păstor și un vas ales al Duhului Sfânt și urmau întru toate cuvântul lui. Astfel, el era totul pentru toți, căci putea toate prin Hristos, Care locuia în el. Apoi era foarte smerit și blând și nu căuta cinste de la nimeni. Iar în timpul liber lucra la grădina mănăstirii, îmbrăcat într-o haină simplă, încât toți se foloseau de tăcerea și smerenia lui. Pe lângă multele sale ocupații duhovnicești, Sfântul Nectarie a scris și a redactat mai multe scrieri teologice de morală și de istorie a Bisericii, întărind tradiția Sfinților Părinți în patria sa, împotriva influiențelor occidentale care asaltau țările ortodoxe. Pentru toate acestea, diavolul a ridicat asupra Sfântului Nectarie numeroase ispite, căutând să-l biruiască. Astfel, numeroși slujitori și ierarhi ai Bisericii din Grecia s-au ridicat cu invidie asupra fericitului, făcându-i multe ispite. Dar Dumnezeu îl izbăvea din toate necazurile. Trăind ca un înger în trup, și iubind neîncetata rugăciune, tăcerea, smerenia, postul și milostenia, Sfântul Nectarie trăgea pe mulți la Hristos, revărsând în jurul lui, pacea, bucuria și lumina cea necreată a Duhului Sfânt, prin care mângâia și odihnea pe toți care veneau la chilia lui. Din această cauză, diavolul, nerăbdînd nevoința lui, până la sfârșitul vieții sale a ridicat împotriva Sfântului multe calomnii și vorbe rele din partea multor clerici și ierarhi greci, care, din cauza invidiei, îl cleveteau și îl acuzau, atât pe el, cât și mănăstirea lui. Dar fericitul Nectarie le răbda pe toate, în numele lui Hristos, Care locuia în inima sa. Simțindu-și sfârșitul aproape, pe când făcea un pelerinaj cu icoana Maicii Domnului în insula Eghina, Sfântul Nectarie a descoperit ucenicilor săi că în curând va pleca la Hristos. Apoi, îmbolnăvindu-se, a fost dus la un spital din Atena. Dar el răbda cu tărie toată boala și ispita, așteptând cu bucurie ceasul ieșirii sale din această viață. După aproape două luni de suferință, Sfântul Nectarie și-a dat sufletul cu pace în mâinile lui Hristos, la opt noiembrie, 1920, izbăvindu-se de toate ispitele acestei vieți, pentru care s-a învrednicit să se numere în ceata sfinților lui Dumnezeu. Ucenicii săi, după ce l-au plâns mult, l-au înmormântat, după rânduiala în biserica zidită de el, făcând multe minuni de vindecare cu cei bolnavi, care alergau cu credință la ajutorul lui. Trecând mai bine de douăzeci de ani, trupul său s-a aflat în mormânt întreg și nestricat, răspândind multă mireasmă. La trei septembrie 1953, sfintele sale moaște au fost scoase din mormânt și așezate în biserica mănăstirii din Eghina, pentru cinstire și binecuvântare. Iar în anul 1961, Sinodul Bisericii din Grecia, văzând numeroasele minuni care se făceau la moaștele sale, l-au declarat sfânt, cu zi de prăznuire la nouă noiembrie, devenind astfel cel mai credincioșii se închină la moaștele Sfântului Nectarie și la mormântul său, făcând din mănăstirea sa din insula Eghina cel mai iubit loc de pelerinaj din toată Grecia.
Cu rugăciunile Sfântului Ierarh Nectarie, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin. (Pr. Silviu Butnariu parohia Prelipca)
Slova Creștină de Dorohoi 