Categorie: Știri

Pelerini la mănăstirile din ținutul Neamțului

Cum am putea defini viața? Este călătoria care începe cu momentul zămislirii noastre în pântecele mamei și continuă până la momentul despărțirii de lumea aceasta pământească. Tot ce se întâmplă între aceste două momente este cu rânduiala lui Dumnezeu și în mare parte este rezultatul alegerii noastre.

Viața este o continuă căutare, o călătorie spre descoperirea necunoscutului, un pelerinaj spre întâlnirea cu Dumnezeu.

De ce? Cum? Unde? Când? Sunt de fapt instumentele specifice unui călător, unui pelerin care caută răspunsuri la anumite întrebări care nu îi dau liniște. E normal (aș zice chiar necesar) să avem întrebări, căutări spre cunoașterea de sine și a ceea ce ne înconjoară dar în același timp este neapărat să căutăm și răspunsuri…

În căutarea de răspunsuri am pornit și noi în ziua de 15 iunie, când am lăsat toate treburile casei și cel puțin o parte din grijile de zi cu zi și am răspuns pozitiv chemării de a fi pelerin pentru o zi, invitație făcută nouă de Protopopiatul Dorohoi.

Traseul pe care îl propunem nu este întotdeauna după cum îl stabilim de acasă deoarece pe parcurs apar situații, întâmplări sau oameni care ne pot face să fim mai atenți, mai buni, mai iertători, mai răbdători, fapt care întărește ideea că „pelerinajul poate să ne ajute să ne apropiem mai mult de Dumnezeu” dacă ne comportăm și ne asumăm misiunea de pelerin.

Obiectivele pentru acest pelerinaj au fost: Mănăstirea Gorovei, Mănăstirea „Sf. Ioan de la Suceava”, Mănăstirea Neamț, Schitul Icoana, Schitul Vovidenia, Mănăstirea Agapia, Mănăstirea Văratec, ș.a., locuri minunate în care am mai fost, dar care de fiecare dată când le revedem descoperim lucruri noi, oameni vechi și/sau oameni noi care prin cuvântul lor ne ating inima și ne aduc ceea ce atât de mult ne dorim cu toții: liniște, bucurie, pace… pentru că prin ei Dumnezeu își împlinește promisiunea: „Pacea Mea vă dau vouă!”

Am avut bucuria de a petrece împreună o zi, dar nu ca orice fel de zi ci una în care în calitatea noastră asumată de pelerini am reușit să ne acceptăm unii pe alții, am reușit să depășim foamea trupească prin setea de frumos și cu hrana duhovnicească pe care am găsit-o în aceste frumoase „grădini” ale Ortodoxiei noastre. (Pr. Marius Onofrei) FOTO

Seminarele de formare pe temele ”Comunicare” și ”Lucru în echipă”

” Că unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor. ”

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Teofan Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, prin Departamentul de Misiune pentru Tineret, Parohia ”Sfinții Constantin și Elena” din Dorohoi, a găzduit în zilele de luni și marți, 10-11 iunie 2024, seminarele de formare pe temele ”Comunicare” și ”Lucru în echipă”.

Acest proiect are ca scop formarea a cât mai mulți tineri, pentru a se implica în viața parohiei de care aparțin,  fiind astfel și un real ajutor pentru preoți. Totodată, printre obiective se numără apropierea tinerilor de Dumnezeu, dezvoltarea tinerilor într-un mediu sănătos din punct de vedere cultural și creșterea duhovnicească a comunității.

Comunicarea este fundația oricărei relații de succes, indiferent că ne referim la relațiile personale sau profesionale. O comunicare clară, precisă și concisă poate preveni neînțelegerile, poate crește productivitatea și poate îmbunătății atmosfera spirituală dintre doi sau mai mulți indivizi. Iar lucrul în echipă devine esențial, mai ales în mediul bisericesc, unde este nevoie de echipe bine inchegate pentru a putea atinge obiectivele comune, ce au ca scop final, mântuirea fiecăruia dintre noi.

La Seminarele de formare, susținute cu ajutorul și sprijinul părintelui paroh Tudor-Elidor Pintili, au participat 20 de tineri, liceeni din Dorohoi, cu vârste cuprinse între 14-17 ani. Cu  implicarea voluntarilor moderatori, Cristian Adriana-Cristina și Rotariu Adelina Andreea, tinerii si-au dezvoltat abilități de comunicare eficientă și lucru în echipă, prin informații teoretice și numeroase activități practice.

Au fost două zile pline, ce au avut un impact pentru toți cei prezenți, asupra participanților, a moderatorilor și a preotului Elidor, care cu grijă părintească s-a asigurat, din umbră, că totul decurge firesc. La final, tinerii au plecat acasă cu noi prieteni, cunoștințe și abilități, dar mai ales cu proiecte în minte pe care chiar ei le pot implementa în parohie și cu dorința de a pune în practică ceea ce tocmai au învățat.

”S-a încheiat primul seminar de fomare pentru tineri din viața mea de moderator. Pot spune că am trăit, am simțit, am râs, am avut emoții, am ascultat și am vorbit (poate prea mult), dar cu toate astea, am învățat despre comunicare și lucru în echipă, (am folosit cuvintele astea prea mult deja). A fost minunat (cum au spus și „oamenii mei mari”), a fost dinamic și la un nivel ridicat. Cred că postura de moderator și-a îndeplinit scopul, am fost în mijlocul tinerilor că prietenă, ca persoana de suport, ca cea care-i împarte în echipe, dar nu cea care le da ordine sau „doamnă”. Prin ei, am reușit să-mi demonstrez mie că toate taberele de până acum nu au fost în zadar. Vă rog și încurajez să luați parte la asemenea activități.” –Adelina Rotariu.

”Postura de moderator este diferită într-un mod plăcut, fată de cea de participant. Faptul că poți, prin exemplul propriu să îi ajuți pe ceilalți este nemaipomenit și îți aduce liniște sufletească. Totuși, nimic nu ne ridică pe noi mai presus decât ei, pentru că, totodată, fiecare seminar de formare îi ajută și modelează chiar și pe moderatori, aici descoperim noi atitudini, comportamente, idei și învățăm să lucrăm cu ele. Ne dorim să fim ucenici ai lui Hristos și să ne jertfim pentru a face o schimbare ce începe cu noi. ” -Adriana Cristian) FOTO

Slavă lui Dumnezeu pentru toate!