Joi, 12 noiembrie 2026, de la ora 16.00, Parohia „Sfântul Nicolae” din Cracalia, comuna George Enescu, a găzduit întâlnirea Cercului Misionar „Sfinții Împărați” Broscăuți. În ajunul pomenirii Sfântului Ioan Gură de Aur, unul dintre ocrotitorii sfântului locaș, preoții cercului, enoriașii și oaspeții s-au rugat împreună la slujba Vecerniei unită cu Litia. Seara a continuat cu un cuvânt de învățătură adresat celor prezenți și cu o conferință despre familie, urmată de discuții între preoți.
La ceasul Vecerniei, în biserica din Cracalia, zidită în anul 1851 și strâns legată de familia marelui muzician și compozitor român George Enescu (1881 – 1955), lumânările aprinse lângă masa litiei luminau chipurile celor adunați la rugăciune. Slujba din ajunul pomenirii Sfântului Ioan Gură de Aur a dat întâlnirii răgazul de care avea nevoie. Înainte de a vorbi despre familiile și comunitățile pe care le păstorim, ne-am rugat împreună cu oamenii din această parohie.
După slujbă, părintele Laurențiu-Benone Acatrinei le-a vorbit credincioșilor și invitaților despre puterea pe care o capătă cuvântul atunci când cel care îl rostește îl și trăiește. În lumina învățăturii Sfântului Ioan Gură de Aur, părintele a apropiat Evanghelia de câteva chipuri pe care le putem întâlni în orice parohie. „Să nu uităm copilul care are nevoie de îndrumare. Să nu uităm familia care trece printr-o încercare. Să nu uităm bătrânul care nu mai poate veni la biserică.” În aceste cuvinte, grija pentru aproapele lua măsura vieții de zi cu zi. Bătrânul care lipsește din biserică poate fi chiar omul pe lângă poarta căruia trecem în fiecare duminică.
Întâlnirea a continuat în cadrul restrâns al preoților cercului misionar, unde părintele Laurențiu-Benone Acatrinei a susținut conferința „Provocări postmoderne la adresa familiei – o perspectivă pro-viață”. Dintre ideile prezentate, una a legat în chip firesc conferința de cuvântul rostit în biserică. La nunta din Cana Galileii (Ioan 2, 1–11), Hristos intră în bucuria unei familii și răspunde unei nevoi ivite în mijlocul ei. Pornind de la această pagină a Evangheliei, conferința a așezat în centrul lucrării pro-viață apropierea de oamenii aflați în încercare, cu delicatețe și răbdare. Rugăciunea, lucrul în echipă și colaborarea cu cei care pot oferi sprijin concret au fost câteva dintre direcțiile propuse.
Discuțiile care au urmat au adus tema în viața parohiilor noastre. Am vorbit despre dificultățile pe care le întâlnim în comunitățile pe care le păstorim și despre formele de sprijin pe care le putem oferi familiilor. O asemenea întâlnire între preoți își arată rostul și în libertatea cu care fiecare poate împărtăși ce a întâlnit în parohia sa și poate asculta felul în care un confrate a răspuns unei încercări asemănătoare.
La sfârșitul serii, părintele paroh Adrian Nahoi ne-a poftit la masă. Doamna preoteasă și câteva enoriașe s-au îngrijit să ne servească, iar conversația a continuat în tihnă, în jurul bucatelor pregătite cu generozitate. În felul părintelui Adrian de a ne primi se simțea o eleganță a purtării care venea din atenția față de fiecare oaspete. Era acea finețe care îl face pe cel venit de departe să se simtă așteptat.
Părintele Gherman Costică de la Parohia Podeni a mărturisit la finalul întâlnirii: „Când mă gândesc la seara de la Cracalia, îmi vin în minte două mese. În biserică, pe masa Litiei, se aflau darurile pentru binecuvântare. La sfârșit, în jurul mesei pregătite de gazde, câteva mâini se îngrijeau ca fiecare să fie servit. Între aceste două momente, părintele Laurențiu ne vorbise despre felul în care Evanghelia coboară în viața de fiecare zi. La Cracalia, am putut vedea cât de firesc își găsesc loc cuvintele acestea în gesturile unor oameni”. (Pr. Gherman Costică)
