Pr. Teodor Cătălin Budacă

Întâlnirea anuală a tinerilor ortodocși din protopopiatul Dorohoi

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan, în ziua de 25.05.2024, a avut loc întâlnirea anuală a tinerilor ortodocși din protopopiatul Dorohoi, la parohia Hilișeu Cloșca, gazdă bună fiind părintele Cătălin Istrate.

Tema de anul acesta a fost una deosebită, ancorată în realitatea zilelor noastre: „Eliberarea de patimi-începutul adevăratei bucurii”.

Ziua a debutat cu Sfânta Liturghie săvârșită în biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” de către preoții moderatori, sub protia părintelui Ioan Puiu, coordonator al Departamentului de Misiune pentru Tineret al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

După Sfânta Liturghie părintele Claudiu Foca, responsabilul de tineret din cadrul protopopiatului Dorohoi a prezentat programul zilei, dar și pe invitatul conferinței, Pr. Prof. Dr. Daniel Dascălu, directorul Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Gheorghe” din Botoșani.

Pentru aproximativ o oră și jumătate părintele conferențiar a captat atenția, printr-o prelegere interactivă, expunând și explicând asemănarea dintre suferință și patimă, dar și diferența dintre bucuria înșelătoare oferită de o anumită patimă și adevărata bucurie a eliberării de suferința trupească și sufletească.

„Nu trebuie să permiteți niciuneia dintre dependențele care sunt pe lumea aceasta să vă ia locul. Să încercați să fiți conștienți de voi înșivă, pentru că adicția înseamnă lipsa coerenței. Să aveți grijă ca viața voastră să fie definită de o coerență în care toate lucrurile pe care le veți face, să fie pentru întărirea voastră și pentru întărirea celor din jur. Folosiți-vă tinerețea, oportunitățile, folosiți orizonturile care vă sunt așezate alături ca să vă cunoașteți pe voi, să cunoașteți lumea și ce vrea Dumnezeu de la voi”, sunt cuvintele de încheiere pe care părintele profesor le-a pus la inima tinerilor noștri frumoși.

Au urmat sesiunile, unde cei 150 de tineri împărțiți în grupe de lucru, sub coordonarea unui moderator, au încercat să afle care sunt factorii care duc la apariția și susținerea patimilor, dar și care sunt soluțiile favorabile eliberării de ele.

Ziua s-a încheiat cu o sesiune de concluzii în plen, urmată de un spectacol susținut de către tinerii talentați prezenți la întâlnire.

Câteva gânduri ale participanților: „Mereu m-am întrebat cum ar fi să particip la activitățile unei tabere, fie de o zi sau mai multe zile, dar iată că astăzi am avut oportunitatea de a merge la – Întâlnirea tinerilor din PROTOPOPIATUL DOROHOI. Pot spune că a fost o tabără bine organizată cu experiențe și activități educative. Tema de astăzi a fost despre – Eliberarea de patimi-începutul adevăratei bucurii, unde l-am avut ca invitat special pe părintele profesor doctor Daniel Dascălu, care ne-a vorbit despre adicții și condițiile eliberării de acestea. Deasemenea am învățat că patima înseamnă suferință, că este o dependență pe care de multe ori nu o putem controla. A fost o zi frumoasă în care m-am simțit bine, m-am distrat, m-am putut deconecta de la tehnologie, am putut comunica deschis cu preoții și cu alți tineri prietenoși și implicați. Sunt bucuroasă că am avut șansa de a cunoaște oameni și de a lucra împreună cu ei pe grupe. ”(Iacinschi Denisa, clasa a X-a)

„Întâlnirea din acest an mi-a demonstrat încă o dată că noi, tinerii, nu ne-am pierdut adevăratele valori. Consider că tema întâlnirii a fost una de actualitate, pe placul fiecăruia dintre noi și care ne-a permis să abordăm problemele cu care ne confruntăm zilnic, de la dependența de alcool, la cea de tutun și multe altele. Am primit sfaturi utile care sigur ne vor ajuta în viitor. Și în acest an rămân cu amintiri frumoase pe care sigur nu le voi uita prea curând!”(Abouriței Laura, clasa a XI-a)

„Activitatea ITOP de anul acesta a abordat o temă urbană a tineretului, patimile. Am învățat că acestea pot fi chiar și unele fapte mici care pot părea inofensive, inițial, dar care se pot transforma în adevărate dependențe. În urma sesiunilor am înțeles că răufăcătorii sufletului suntem chiar noi, abordând probleme de la dependența de alcool până la dependența de tehnologie. Perspectiva mea asupra patimilor s-a schimbat cu siguranță. Întâlnirea de astăzi nu mi-a oferit doar lecții, ci și amintiri de neuitat alături de oameni minunați.”(Grădinaru Adelin, clasa a IX-a)

FOTO

Învierea Domnului – temelia credinței noastre

Din viața relativității și a umbrelor vieții noastre pământești, din perspectiva suferinței și a morții în care ne aduce păcatul, odată cu curgerea vremii de șapte săptămâni de rugăciuni și post am ajuns pe culmile absolutului divin în praznicul strălucit al Învierii Domnului.

Sufletul nostru privește astăzi în jurul său și se umple de lumină pentru că toate cele duhovnicești s-au schimbat față de ziua de ieri.

De ce? Sfântul Ioan Gură de Aur răspunde: ,,Astăzi este pe pământ bucurie, astăzi este în cer bucurie. Acum saltă de bucurie Îngerii, acum se veselesc Arhanghelii, acum Heruvimii și Serafimii prăznuiesc împreună cu noi sărbătoarea de azi”.

Părintele Ion Cârciuleanu spunea sugestiv: ,,Pentru că prin Înviere ne-am unit cu Domnul, am ajuns în comunitate de viață fericită prin El, prin Mărturisire și Sfânta Euharistie, prin credința cu care am adorat Patimile Sale și prin dragostea de lucrarea și învățătura Sa… Toată suflarea se bucură pentru că Hristos a înviat ca să dăruiască viață lumii”.

Este praznicul bucuriei negrăite care unește cerul cu pământul într-o armonie divină, restabilind firea omenească apăsată de întunericul păcatului.

Învierea este temelia credinței noastre. Hristos Domnul este Dumnezeu adevărat care se jertfește pentru noi etern din dragoste infinită, realitatea Învierii dând certitudinea absolută că există o veșnicie fericită pe care o putem câștiga fiecare prin trăirea sinceră și permanentă în duhul dragostei Sale.

Hristos, astăzi, ne învață că Adevărul și Lumina sunt mai tari decât minciuna și întunericul, că Binele și Iubirea înfrâng răul și ura, viața biruiește moartea și virtutea stăpânește păcatul. (Pr. Prof. Teodor Cătălin Budacă)

Hristos a înviat!

Zilele Creației – ere geologice sau zile propriu-zise?

Referitor la durata zilelor creației (adică lungimea celor Șase Zile ale Facerii) există două păreri: una care susține că acele Zile erau de 24 de ore lungime și alta care susține că cele Șase Zile ar fi epoci îndelungate.

Această dezbatere referitoare la durata zilelor creației este un subiect dezbătut de mult timp în cadrul comunităților religioase și științifice. Cei care susțin interpretarea literală a termenului „zi” din textele sacre argumentează că acestea ar trebui înțelese ca fiind zile de 24 de ore, conform calendarului pe care îl cunoaștem în prezent. Pe de altă parte, cei care abordează o interpretare mai metaforică sau simbolică a zilelor creației susțin că termenul „zi” ar putea fi folosit pentru a desemna perioade lungi de timp sau etape în procesul de creație.

Acest subiect continuă să ridice întrebări provocatoare și să genereze dezbateri semnificative în rândul teologiilor, cercetătorilor și adepților științei. Indiferent de perspectiva adoptată, interpretarea acestor pasaje din texte religioase este subiectul unei reflecții profunde și a unei cercetări atente pentru mulți oameni din diferite medii și tradiții culturale.

Sfântul Simeon Noul Teolog arată și mai deslușit acest lucru spunând: ,,Dumnezeu, ca Unul ce cunoaște dinainte toate, a zidit creația într-o ordine și într-o stare bine împodobită, și a rânduit cele șapte zile ca preînchipuire a celor șapte veacuri viitoare”.

Unii comentatori moderni, încercând să plaseze relatarea Facerii în interiorul scalei temporale evoluționiste, au încercat să arate că Sfinții Părinți credeau că acele zile ar fi epoci îndelungate sau mai mult decât atât, au încercat să sugereze că deși erau zile obișnuite de 24 ore fiecare, au fost separate, totuși, de perioade mari de timp geologic. Cei care susțin acest lucru citează scrierea despre cele ,,șapte veacuri ale lumii” din Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin, dar ei interpretează greșit cuvintele lui.

Chiar Sfântul Ioan Damaschin arată deslușit, în aceeași scriere, Dogmatica, că atunci când vorbește de ,,șapte veacuri” se referă la istoria omenirii de după Săptămâna Creației spunând că ,,cele șapte veacuri ale lumii prezente cuprind multe veacuri, adică generațiile de oameni”.

În realitate – cu adevărat, acele zile erau de 24 ore lungime. Sfântul Efrem Sirul chiar le împarte în două perioade, fiecare de câte 12 ore. Referindu-se la Ziua Întâi spune:,, Deși atât lumina, cât și întunericul au fost zidite într-o clipită, totuși, atât ziua, cât și noaptea Zilei Întâi au ținut câte douăsprezece ceasuri fiecare.”

Sfântul Vasile cel Mare spune că ,,în Cartea Facerii, cea dintâi Zi nu se numește ,,ziua întâi” ci ,,zi una”, fiindcă aceasta este ziua cea una cu care Dumnezeu a măsurat tot restul zidirii”.

Părintele Serafim Rose referindu-se la aceste cuvinte menționează: ,,adică Ziua Întâi, despre care Sfântul Vasile spune că a avut 24 de ore, este exact aceeași zi care se repetă în restul creației. Dacă te gândești mai bine, nu este nimic cu adevărat dificil în această idee, fiindcă zidirea lui Dumnezeu este ceva cu totul în afara cunoașterii noastre prezente. Asimilarea zilelor cu epocile nu are niciun sens, ele nu pot fi făcute să coincidă. Deci pentru ce ai nevoie de o zi care să fie de o mie sau de un milion de ani lungime?”

Majoritatea Sfinților Părinți spun că lucrările ziditoare ale lui Dumnezeu sunt instantanee. Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ambrozie cel Mare, Sfântul Efrem Sirul și mulți alții spun că atunci când Dumnezeu creează, El rostește cuvântul și este mai iute ca gândul.

,,Creația este o taină – este începutul tuturor celor prezente, nu felul lor de a fi în prezent” spune Fericitul Augustin.

Ortodoxul nu trebuie să măsoare cantitativ, ci teologic cele Șase Zile. Însemnătatea lor nu ține de durată, ci de ceea ce s-a petrecut în ele. Părintele Serafim Rose spune că ,,întâmplările acestor zile sunt miraculoase, nesupunându-se legilor firii ce guvernează lumea de azi, și nu le putem înțelege proiectând asupra lor experiența noastră prezentă.” Dumnezeu voiește și se face, grăiește și se împlinește! (Pr. Prof. Teodor Cătălin Budacă)