90 de ani de la resfințirea bisericii din Dimăcheni


În urmă cu 90 de ani a avut loc sfințirea bisericii din satul Dimăcheni, biserică ce fusese restaurată prin munca și stăruința harnicului și vrednicului preot paroh Ioan Arbore. Un articol din presa vremii ne relatează mai amănunțit acest eveniment care a avut loc în prima duminică a lunii octombrie, în ziua de 6 octombrie 1935:

„Încă de dimineață, curtea bisericii era plină de credincioși din Dimăcheni și împrejurimi în frunte cu autoritățile locale, școlile și tinerii din perimetrul lor.

La orele 8 dimineața s-a început sfânta slujbă oficiată de PS. Sa Arhiereul Grigorie Leon Botoșăneanul înconjurat de preoții: C. Ștefănescu – protopopul județului Dorohoi, I. Enescu, D. Arbore, Dr. Alexandru Sandovici, Adrian Botez, D. Brânzei și Irinciuc și de diaconii Gheorghiță de la Mitropolia Moldovei, C. Sandovici de la Catedrala orașului Dorohoi și Vespasian Negoiță candidat pentru preoție care a fost hirotonit cu ocazia sfințirii acestei biserici. Răspunsurile la Sf. Liturghie au fost date de corul de la Catedrala orașului Dorohoi sub conducerea d-lui H. Z. Manoliu – dirijorul corului.

Îndată după începerea Sfintei Liturghii au sosit la biserică domnii: Ionel I. Pilat, Gh. Tomaziu și N. Stoianovici – parlamentari ai județului Dorohoi, D. Răutu – deputat de Botoșani, Valerian Petrovici – președintele Judecătoriei Dorohoi, H. Berijan – primarul orașului Dorohoi, Ungureanu – prim pretor, H. Dimitriu – primarul orașului Herța, Iorgu Florescu, N. Rotărescu, Cristea, M. Schiopu și I. Aioanei – avocați, I. Vasilescu – inginer inspector silvic și alți demnitari din orașul și județul Dorohoi.

Slujba religioasă a fost ascultată cu multă evlavie de întreaga asistență iar în timpul când PS. Sa Arhiereul Grigorie Leu a hirotonit preot pe diaconul Vespasian Negoiță și diacon pe teologul D. Stanciu au fost clipe de adevărată înălțare sufletească.

După oficierea serviciului divin Sfinția Sa preotul I. Arbore parohul bisericii într-o însuflețită cuvântare arată că nu știe anume despre ce să vorbească mai întâi la această sărbătoare creștinească la care ÎPS. Sa Nicodim Mitropolitul Moldovei prin vicarul Mitropoliei Preasfinţitul Grigorie s-a coborât în mijlocul nostru să ne dea binecuvântarea Sa, Ia care aleșii naţiunii din Dorohoi care l-au ajutat la această operă sunt de față și la care atâția alți fruntași ai vieții publice și credincioși iau parte.

Arată că biserica din Dimăcheni este o biserică istorică care datează de peste 300 ani şi care va trăi încă multe sute de ani pentru că este zidită din piatra credinţei. Face o comparaţie între măreţia serbării de azi și ce serbare trebuie să fi fost Ia sfinţirea acestei biserici în anul 1610 când a fost zidită de hatmanul Balica.

Aduce mulţumiri parlamentarilor dorohoieni și d-lui Ministru al Cultelor pentru ajutorul de 20.000 lei dat de minister, d-lui dr. Petrovici – prefectul judeţului pentru ajutorul dat și credincioșilor din Dimăcheni pentru obolul lor dat la repararea acestei biserici.

Încheie cu cuvintele: „Și astăzi când am reușit să facem ceea ce vedem în fața noastră putem spune că «Mare este Domnul și minunate sunt lucrurile Sale»”. PS. Sa Grigorie Leu – vicarul Mitropoliei adresându-se părintelui I. Arbore, reprezentanților națiunii și autorităților precum și credincioșilor prezenți arată deasemenea însemnătatea acestei sărbătoriri.

Spune PS. Sa că orice sărbătoare este o odihnă pentru munca din trecut și o întărire pentru viitor. Sfințirea unei biserici este un mare eveniment creștinesc căci biserica este aceea ce aduce de mii de ani balsam de mângâiere în suflete și tot ea a adus neamul nostru românesc la limanul mântuirii.

Arată însemnătatea hirotonirilor savârșite astăzi și rolul preoțimii care face parte din Biserica conducătoare.

Se adresează apoi părintelui I. Arbore parohul bisericii cu cuvintele:

„Părinte Arbore, ai dreptul să fii mulţumit de realizările pe care Atotputernicul te-a învrednicit să faci; sărbătoarea de astăzi să fie o odihnă a muncii sfinției tale şi-o întărire pentru viitor. Eu și Înaltpreasfinţitul nostru Nicodim cunoaştem munca sfinției tale și ea va fi răsplătită: O spun atât pentru Sf. Ta cât și pentru cei prezenţi. Munceşte şi mai departe cu aceeaşi râvnă căci pe ogorul credinței sunt atâtea de făcut iar Dumnezeu nu întârzie a-și arăta minunile Sale acolo unde este credinţă nestrămutată. Închegarea neamului nostru românesc nu este oare o minune? De aceea găsesc cum că cu prea multă dreptate ai rostit sfinția ta că: «Mare eşti Doamne și minunate sunt lucrurile Tale».

După terminarea cuvântării PS. Sale a avut loc defilarea tinerilor premilitari din Dimăcheni sub comanda învăţătorului Moruzi. A urmat apoi o masă acasă la sfinția sa preotul I. Arbore la care s-a toastat în sănătatea M. S. Regelui Carol al II-lea, a Sanctităţii Sale Patriarhul, ÎPS. Sale Mitropolitului Nicodim, a Preasfințitului Grigore, d-lui Dinu Brătianu preşedintele partidului liberal şi membrii guvernului”.

Dregătorul bogat și Sfântul Apostol Andrei


Dregătorul bogat vine la Hristos cu dorința mântuirii, însă descoperă că nu este dispus să renunțe la ceea ce îl ține legat – averea adunată. În schimb, Sf. Ap. Andrei, la auzul chemării sale prin cuvintele „Vino după Mine”, părăsește imediat mrejele, siguranța zilei de mâine, confortul vieții și Îl urmează.

Dregătorul nu știu dacă era neapărat de condamnat pentru bogățiile lui, ci pentru faptul că ele îi ocupau inima. Exact cum spune la Scriptură: „Unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră” (Matei 6, 21). Sf. Ap. Andrei nu avea averi de care era legat, drept urmare avea libertatea de a spune „da” sau „nu”.

Domnul Hristos nu cere dregătorului să renunțe la averea sa ca să-l sărăcească, ci ca să-l elibereze și să se „îmbogățească în Dumnezeu”. Sf. Ap. Andrei a renunțat la tot pentru Hristos, iar prin renunțarea lui a devenit bogăție pentru ceilalți, pentru neamuri, prin Evanghelia dusă până la marginile lumii.

Dacă Hristos ne-ar spune astăzi: „Vino după Mine!”, ce vom face? Am răspunde cu „da” asemenea Sf. Ap. Andrei? Sau ne vom întrista asemenea dregătorului? Care lucruri sau atașamente ar fi pentru noi „averea dregătorului”?

Instalarea noului preot paroh al Parohiei Satu Nou din Dorohoi


Un moment de rugăciune și presărat cu multă emoție și bucurie duhovnicească a avut loc în Protopopiatul Dorohoi la instalarea noului paroh al parohiei Satu Nou din orașul Dorohoi.

În biserica cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din cartierul Satu Nou al orașului Dorohoi s-a săvârșit slujba Vecereniei unită cu Litia de către un sobor de preoți în frunte cu părintele Protopop Ionuț Ștefan Apetrei.

La finalul slujbei de Tedeum, Pr. Protopop a ținut un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre importanța sărbătorii și a momentului la care luăm parte: „Suntem într-o zi de sfântă duminică. Totdeauna această sfântă zi vine cu o rezonanță duhovnicească aparte în viața noastră, pentru că duminica este ziua în care simțim cel mai aproape veșnicia în viața noastră.

Lumina zilei de duminică este cea care ne aduce aminte de Învierea Domnului și de Învierea noastră și de sensul vieții noastre pe pământ. Sens pe care mâine îl vom auzi căutându-se de către tânărul cel bogat, care l-a întrebat pe Mântuitorul: Învățătorule bun ce să fac ca să dobândesc viața cea de veci.

Dacă el, tânărul cel bogat, întruchipa omenirea care nu-L cunoștea pe Dumnezeu, noi, poporul cel creștinesc, suntem cei care deja avem răspunsul dăruit de Dumnezeu. Omul a fost făcut de Dumnezeu să se bucure de viața cea veșnică, în împărăția lui Dumnezeu și de aceea mergem pe cărarea mântuirii, fiind în același timp lumină pentru cei din jurul nostru.

Ziua de duminică în care ne aflăm, cu slujba vecerniei pe care am săvârșit-o, ne aduce aminte și de Sfântul Apostol Andrei, Apostolul cel dintâi chemat, ocotitorul României pe care îl cinstim și care ne aduce aminte încă odată ce dar scump a primit poporul român de la bunul Dumnezeu – credința în adevăratul Dumnezeu, în Dumnezeul cel viu – și gândindu-mă la Sfântul Apostol Andrei și gândindu-ne la noi, cei de astăzi, parcă înțelegem mai bine cât de importantă este credința în viața noastră.

Un om care este aproape de Dumnezeu, niciodată nu se simte singur, niciodată nu se simte trist, niciodată nu se simte abandonat, pentru că avându-L pe Dumnezeu, chiar dacă sunt multe greutăți care se abat asupra lui și asupra vieții lui, pe toate le biruiește, având nădeje în ajutorul și în ocrotirea bunului Dumnezeu. Însă când omul se îndepărtează de Dumnezeu, abia atunci începe să simtă și singurătatea, începe să simtă și lipsurile și toate cele rele care se abat asupra noastră. De aceea Sfântul Apostol Andrei ne cheamă încă odată să ne creștinăm viața noastră, să dăm sens vieții noastre și umplându-ne de Lumina iubirii lui Hristos, să devenim lumină și mărturie pentru lumea în care ne aflăm.

Ziua de astăzi este, de asemenea, cu o importanță deosebită pentru parohia Satul Nou, a cărei biserică se află sub ocrotirea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, pentru că deja o etapă a acestei frumoase biserici s-a încheiat prin slujirea Părintelui Ciprian și a doamnei preotese Magda-Elena și de astăzi începe în mod oficial o nouă etapă sub păstorirea părintelui Andrei Grigore și a doamnei preotese Alina”.

A urmat apoi un cuvânt de rămas bun a părintelui Ciprian Șoptică, care a păstorit această parohie timp de 22 de ani, între 2003-2025: „Am venit un copil, aș putea spune, în parohie, atunci în 2003, am crescut împreună cu dumneavoastră și poate că am învățat mai mult de la dumneavoastră decât ați învățat dumneavoastră de la mine. Au fost momente frumoase împreună, dar Dumnezeu are rânduiala Sa și acum începem noi drumuri, noi proiecte, și eu și părintele și cred că sunt drumuri frumoase pentru amândoi.

Sfântul Apostol Pavel spune către un ucenic al său Apollo: „eu am semănat, Apollo a udat și Dumnezeu a făcut să crească”. Așa cred că s-a întâmplat și în cazul nostru, eu am zidit o biserică, părintele o s-o crească în continuare, dar cel care este Păstorul cel adevărat este Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Parohia nu este o moștenire de familie, de aceea las în urmă moștenirea aceasta a părintelui Andrei și îi spun încurajându-l că aici, în parohie, sunt oameni buni, oameni calzi, oameni frumoși, oameni cu care va putea colabora și să realizeze mai departe proiecte frumoase. Părinte Andrei, îl rog pe Bunul Dumnezeu să vă dea ani frumoși de păstorie în această biserică și să lucrați împreună la mântuirea dumneavoastră și a credincioșilor! Dumnezeu să vă ajute!”

Noul preot paroh – Părintele Grigore Andrei Silviu.

„Aș dori să îl prezint pe părintele nou paroh, părintele Andrei Grigore, născut în orașul Pașcani, județul Iași, pe data de 30 noiembrie 1983, din părinții Mircea și Mariana Grigore. Căsătorit cu Grigore Alina (profesor), având două fiice Maria-Anisia – studentă și Sofia-Elisabeta – elevă la Seminarul din Dorohoi. Este absolvent al Seminarului Teologic „Sf. Ioan Iacob” Dorohoi – promoția 2003 și al Facultății de Teologie Ortodoxă „Sf. Apostol Andrei” din Constanța – promoția 2009. A slujit ca preot începând cu 2 noiembrie 2003, ca paroh la Parohia Sinăuți până în decembrie 2005, și la Parohia Smârdan, între anii 2005-2025. A fost hirotesit iconom stavrofor în anul 2013, obținând și gradul I în preoție în anul 2020. A activat ca profesor de Religie ortodoxă în diferite școli și licee în perioada 2004 -2025. Dintre realizările frumoase ale părintului Andrei, putem menționa acum sfințiri și resfințiri de biserică: la Comănești în 2012, la Smârdan în 2013, la Dragalina în 2024, respectiv complexul parohial de la Sârdan în anul 2015 precum și alte slujbe arhierești la diferite ocazii. Proiecte desfășurate: Tabăra din pridvorul satului, Școala de vară, Concursul interjudețean de bătut toaca, atelier de șah, cateheză cu copiii, seri duhovnicești, slujbe de priveghere, pelerinaje și activități cu tinerii.

Este doar așa o scurtă biografie, căci cu siguranță părintele Andrei, în cei 22 de ani de slujire, a acumulat și multă experiență, dar și maturitatea duhovnicească, în așa fel încât avem această încredințare că, începând cu data din 1 decembrie, la parohia Satu Nou din Dorohoi, va sluji un preot care va face tot ceea ce este posibil ca viața duhovnicească a parohiei să continue așa cum a fost formată de către părintele și doamna preoteasă Șoptică și, bineînțeles, cu nota personală care, de acum, trebuie să își facă simțită prezența. Fiecare preot vine cu inițiativele lui, cu proiectele lui și, bineînțeles, cu modul său personal de a împlini lucrarea lui Dumnezeu”.

A urmat apoi cuvântul de bun venit al părintelui Andrei, noul paroh, care cuprins de emoții a avut o rugăminte către comunitatea din noua parohie: „iată-ne împreună în această seară la săvârșirea slujbei de vecerniei și sentimentele ce mă cuprind sunt ca cele ale proorocului cât de bine este și cât este de frumos să locuiască frații în unire.

M-am tot gândit zilele acestea ce cuvânt să vă așez la suflete pentru că tot de la suflet pleacă și astăzi venind spre sfânta biserică m-am gândit că cel mai potrivit este să vă împărtășesc toate gândurile mele pe parcurs. Cel mai important gând acum, pe care eu și familia mea vrem să vă rugăm e să ne primiți în mijlocul dumneavoastră ca pe cea mai nouă familie din sat. Vă mulțumim anticipat și punem toată nădejdea în Hristos Domnul, rugăciunea noastră la Maica Domnului și bineînțeles cerem de la toți Sfinții să ne binecuvinteze și să ne ocrotescă pe toți”.

Un grup de credincioși din parohia Smârdan au venit să fie alături de părintele Andrei la acest moment și cu acest prilej au transmis un mesaj: „Vă mulțumim pentru sfaturile și învățăturile pe care ni le-ați dat și ne rugăm Celui de Sus pentru dumneavoastră să fiți sănătos și să slujiți în continuare în acestă parohie așa cum ați făcut în parohia în care ați slujit timp de 20 de ani. Veți rămâne în sufletele noastre pentru totdeauna!”

Evenimentul s-a încheiat cu sărbătorirea părintelui Andrei, care și-a aniversat ziua de naștere și, totodată, a prăznuit ziua de nume..