Adevărul poate să doară? Nu! Absența lui, da! Mai ales atunci când zilnic cineva îți aduce aminte de starea mincinoasă și întunecoasă în care te complaci, în care te scufunzi și încet nu mai poți să ieși.. și așa ajungi să zici că adevărul poate să rănească? Atunci când ajungi să te consideri îndreptățit să faci ce îți poftește inima, fără să o mai înfrânezi trecându-o prin sita sau filtrul rațiunii…
Oare merită să mori pentru adevăr?Adevărul ne va face liberi spune filosoful… dar nu este prea explicit în ce privește ”prețul” care trebuie plătit pentru această libertate. Sfântul Ioan Botezătorul este exemplu pentru toți cei care mai cred în adevăr, pentru toți care iubesc adevărul, pentru toți care vor să mărturisească adevărul..
Pustnic, retras departe de oameni și de zbuciumul lumii, cu o viață petrecută într-o ”aspră” nevoință, unii l-ar cataloga drept un inadaptat la standardele necesare viețuirii omenești… Și? Și tocmai această inadaptabilitate îl face incomod pentru cei din vremea lui! Cine aprinde o făclie și o pune sub obroc? Care ar mai fi menirea făcliei s-o ții ascunsă? Ea trebuie așezată într-un loc unde să împărtășească din lumina ei câtor mai mulți din jurul ei! Lumina dăruită prin jertfa proprie aduce lumină chiar și în cele mai întunecate și greu accesibile cotloane ale inimii…
Sfântul Ioan a fost incomod pentru mulți din vremea lui dar și pentru mulți din vremurile pe care le trăim. Incomod, ”inadaptat”, cu un gust vestimentar ”ieșit din comun”, cu un stil de viață incomprehensibil pentru mulți din monahii de azi dar și o ”gură mare” care nu a putut fi închisă nici măcar de ascuțișul sabiei! Ar fi putut să tacă.. de ce oare nu a tăcut? De ce nu s-a uitat în altă parte? Oare nu știa că celor care au putere nu le place să le spui adevărul gol goluț și mai ales în public? Cred că știa.. și de ce nu a ales înțelepciunea tăcerii? Cum zice altă vorbă din popor: Dacă tăceai, filozof rămâneai? De ce? De ce Sfinte Ioane nu ai tăcut?
Răspunsul e numai unul: pentru că dacă ar fi tăcut, nu am fi cunoscut Adevărul !
În după-amiaza zilei de duminică, 21 septembrie a.c., în parohia „Adormirea Maicii Domnului “ Dimăcheni, Protopopiatul Dorohoi, a avut loc a doua ediție a Concursului de bătut toaca: „Toaca, chemarea veșniciei”. Organizat în cadrul cercului misionar „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Broscauti, prin implicarea părinților slujitori din parohiile celor trei comune, Broscăuți, Dimăcheni și Corlăteni, concursul a reunit 34 de tineri talentați, motivați să mărturisească credința ortodoxă și tradițiile creștine atât prin sunetul toacei, prin portul traditional, cât și prin interpretarea de pricesne și poezii închinate Maicii Domnului. Într-o atmosferă încărcată de emoții, tinerii participanți au fost împărțiți în trei categorii – nivel primar, gimnazial și liceal, iar concursul a fost moderat de doi tineri din parohie. Toți tinerii concurenți si-au arătat talentul lor, momente de măiestrie și iscusință în interpretare fiind completate de o serie de pricesne și de trei momente de toacă demonstrativă, susținute de dl. Iliuc Sebastian, student în anul Il-la Universitatea „Gheorghe Asachi” din Iași, Micu Ioan, paraclisier la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” Broscăuți și de tânărul Holban Mihai-Silviu absolvent al „Seminarului Teologic Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi. Juriul, alcătuit din pr. Mihai Bogdan Ștefan, misionar protopopesc și delegatul pr. Protopop, pr. prof. Petru-Georgel Chichioacă, Director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” din Dorohoi și prof. Marilena Ciucur de la Școala gimnazială „Dimitrie Pompeiu” din Broscăuți, a evaluat și premiat cele mai reușite interpretări, premiile constând în diplome, trofee, cărți și dulciuri. La ciclul primar, premiile au fost obținute de: Leancă Daria-Maria (Premiul I) parohia Dimăcheni, Moruz Maryo-Petru (Premiul II) parohia Dimăcheni, Pricope Darius (Premiul III) parohia „Nașterea Maicii Domnului’ Broscăuți. La gimnaziu, premiile au fost obținute de: Zaharia David (Premiul I), Mihai Florentina-Ramona (Premiul II) și Aileni Maya-Nicoleta (Premiul III) parohia Dimăcheni. La nivel liceal de: Zaharia Medeea Nicoleta (Premiul I ) parohia Dimăcheni, Ivan Anca Mariana (Premiul II ) parohia „Nașterea Maicii Domnului” Broscăuți și Anca Dragoș (Premiul III ), parohia Vlădeni. De asemenea, la ediția din acest an au participat și elevul Grecu Narcis Constantin, de la Colegiul Național Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași și eleva Grecu Andrada Florentina, de la Seminarul Teologic „Sf. Vasile cel Mare” Iași, fii duhovnicești ai parohiei „Sfinții Voievozi Mihail și Gavril”, sat Forăști, com. Gropnița, Iași, care au primit premiul special al juriului. Toți ceilalti copiii au primit diplome de participare și daruri, constând în cărți și dulciuri. Câteva impresii au fost transmise de membrii juriului: pr. director, Petru -Georgel Chichioacă a mulțumit pentru frumoasa primire și găzduire, a felicitat pe toți colegii preoți care au pregătit și au trimis tinerii elevi la acest concurs, îndemnându-i pe elevi să practice acest ritual fiecare la parohiile lor, ajutând la înfrumusețarea serviciului divin. Părintele misionar Mihai Bogdan a mărturisit bucuria de a fi prezent la acest concurs, de a urmări pe fiecare concurent în parte și i-a felicitat pe toți deopotrivă, preoții parohi, părinții tinerilor și gazdei ce a pregătit acest concurs. Doamna director a Școlii Gimnaziale nr. 1 Dimăcheni, prof. Iliaș Anamaria, a apreciat cu multă bucurie talentul și maiestria elevilor care au făcut cinste atât părinților lor, cât și școlilor unde învață. Totodată, a îndemnat pe tineri să participe la cât mai multe concursuri pentru a acumula experiență. În final, părintele paroh, Petrovici Cristian, a felicitat toți participanții și îndrumătorii lor, a mulțumit Sectorului de misiune al Arhiepiscopiei Iașilor pentru susținerea financiară a acestui proiect, Protopopiatului Dorohoi, partenerilor – Școlile Gimnaziale din Dimăcheni, Corlăteni și Broscăuți, partener media TCS Broscăuți prin domnul Costel Timofte, Primăriei Dimăcheni, preoților din parohiile cercului misionar, sponsorilor, ostenitorilor și tuturor celor care au făcut posibilă desfășurarea în bune condiții a Concursului de bătut toaca, ediția a II-a.(Pr. prof. Petrovici Cristian-Marius)
Cu binecuvântarea lui Dumnezeu și ocrotirea Sfântului Ioan Botezătorul, credincioșii din Dorohoi și împrejurimi au trăit din nou bucuria pelerinajului pedestru la Mănăstirea Gorovei, prilejuit de sărbătoarea Icoanei Sfântului Ioan Botezătorul. Ajuns la cea de-a patra ediție, pelerinajul s-a desfășurat într-o zi blândă și luminoasă de toamnă, adunând laolaltă peste patruzeci de suflete dornice de rugăciune și mărturisire a credinței.
Drumul a început la ceasul prânzului, din fața Catedralei din Dorohoi, unde s-a rostit o rugăciune de binecuvântare pentru pelerini. Cu inimile pline de nădejde, alaiul a pornit la drum, cântând imne și cântări bisericești. Pașii lor s-au transformat astfel într-o rugăciune neîntreruptă, purtată pe cărările ce duc spre mănăstire.
La sosire, oboseala s-a preschimbat în bucurie, odată cu participarea la slujba de priveghere a hramului, unde credincioșii s-au împărtășit din pacea și lumina rugăciunii obștești. Atmosfera sfântului lăcaș a fost întregită de simplitatea și sinceritatea sufletelor care au ales să-L caute pe Dumnezeu prin osteneala drumului.
Un semn al puterii credinței a fost și prezența celui mai vârstnic pelerin, domnul Vasile, în vârstă de 78 de ani, care, cu răbdare și smerenie, a străbătut drumul împreună cu ceilalți credincioși. Exemplul său a fost pentru toți o mărturie vie a statorniciei și a dragostei față de Sfântul Ioan Botezătorul.
Astfel, pelerinajul pedestru de la Gorovei devine o tradiție de suflet, o cale de întărire în credință și un prilej de a uni inimile în rugăciune și dragoste creștină, sub binecuvântarea Celui ce este „Calea, Adevărul și Viața”.(Pr. Marian Iftodi)
Slova Creștină de Dorohoi 