Ateneul Român din Dorohoi – o Societate cultural-educativă – a luat ființă în anul 1899, din dorința unui comitet format din profesori, avocați și iubitori de cultură, în frunte cu filantropul și avocatul Gheorghe Burghele. Activitatea acestei instituții s-a desfășurat nu doar în orașul Dorohoi ci s-a extins și în restul județului, după cum aflăm dintr-un articol din presa vremii:
„În oraşul Dorohoi, bătrânul Gh. Gh. Burghele, de o viaţă întreagă de când munceşte pentru lumina rea poporului. Prin străduinţă, prin sacrificii, de multă vreme, a înfiin ţat în acest oraş Ateneul român. Activitatea acestui Ateneu a fost covârşitoare, căci a mai pus bazele filialelor în târgul Săveni, Noua Suliţa (jud. Hotin), Suceava, Siret şi Ciudei (Bucovina), Herța (Dorohoi), iar în timpul din urmă în târguşorul nostru Darabani.
În ziua de 24 iulie, au sosit la noi dl. Burghele şi Șt. Lascăr, prefectul judeţului. În faţa unui public numeros dl. Burghele a arătat scopul venirii sale în Darabani – ca să se pună bazele unui Ateneu şi în acest târguşor. Propunerea domniei sale a fost primită cu multă însufleţire. Tot în acest scop au mai vorbit: dl. prefect Lascăr, Axente institutor şi A. Lipșa, avocat.
S-a aprobat statutele Ateneului central din Dorohoi şi s-au ales ca preşedinţi de onoare dl. P. C. Anghelescu, Ministrul Școalelor, Generalul Mircescu şi Șt. Lascăr, iar ca membri de onoare domnii: colonel G. A. Văsescu, Ionel I. Pilat şi I. S. Lascăr.
S-au înscris ca membri fondatori 46 de persoane, dintre care şi gospodari săteni. S-a ales ca preşedinte al Ateneului, dl. V. Axente, institutor; vice-preşedinţi Dr. I. Simionescu şi C. Gh. Hadârcă învăţător; secretar Gh. Vornicescu învăţător şi casier pe dl. C. Gh. Ionescu, magistrat.
Se cuvine multă laudă veneratului domn Gh. Gh. Burghele, care poate vedea cu mulţumire, că nu în zadar a fost truda sa pentru luminarea poporului” (Pr. Avârvărei Dumitru).
Unul dintre articolele pe care le-am citit recent face referire la un eveniment ce s-a petrecut acum 100 de ani în urmă și anume: „Solemnitatea inaugurării celui dintâi pod peste Prut”.
Articolul descrie organizarea fastuoasă cu prilejul acestui eveniment care a avut loc în noiembrie 1925, la care se remarcă prezența mai multor personalități politice ale țării dar și ale cârmuirii locale de pe ambele părți ale Prutului.
„Datorită stăruinţei d-lor I. I. Pillat – deputat şi Tomaziu – prefect de Dorohoi şi intervenţiei decisive a d-lui Moşoiu, Ministrul Lucrărilor Publice, a putut fi desăvârşit primul pod peste Prut, între comunele Rădăuţi şi Lipcani.
Inaugurarea acestei prime legături între nordul Moldovei şi nordul Basarabiei s-a făcut azi, în prezenţa d-lor Moşoiu, Bănescu – directorul general al podurilor şi şoselelor, I. I. Pilat – deputat, Tomaziu – prefect de Dorohoi, Cazacenko – prefect de Hotin, N. Stoianovici, fost prefect, Cristescu, comandantul Regimentului 4 vânători, Mihalaehe, director regional tehnic al judeţului, căp. Chiricuţă, comandantului companiei de jandarmi, Baltă – administrator financiar, Niculescu, diriginte P.T.T., Pamfil – şeful siguranţei locale, etc.
O companie din Regimentul 4 Vânători, cu muzică şi drapel, a dat onorurile. În drumul de la Dorohoi la pod, au ieşit în întâmpinarea Ministrului şi distinşilor oaspeţi locuitorii tuturor satelor, pe care aceştia le-au străbătut. La intrările şi ieşirile din sate, mici arcuri de triumf, din crengi verzi de brad. Drapelele arborate pretutindeni.
La orele 11, preotul Victor Mironescu, din Mioreni, a oficiat serviciul religios. După aceasta, dl. Bănescu a făcut istoricul podului şi o expunere cu caracter tehnic. A mulţumit organelor locale ale Ministerului Lucrărilor Publice, care au executat lucrarea.
Dl. deputat I.I. Pillat a vorbit de mâna frăţească, pe care moldovenii şi basarabenii din Nord şi-o întind, e mâna de apărare. A încheiat, cu urări pentru Basarabia, Ardeal şi dl. Ministru Moşoiu. Au mai vorbit d-nii: Florinescu, col. Cristescu, Cazacenko, Stoianovici.
Dl. Ministru al Lucrărilor Publice a amintit că Rusia, timp de peste 100 ani, în care s-au perindat cinci ţări, nu a făcut nimic pentru Basarabia. Iar dacă a făcut ceva, a făcut numai ceea ce înlesnia scurgerea bogăţiilor provinciei, spre centrul imperiului. România, cu toate nevoile mari pricinuite de întregirea ei, a realizat în scurt timp, tot ce a fost cu putinţă. Și cum vremurile devin tot mai prielnice, înfăptuiri noi, în stil din ce în ce mai mare, se vor realiza cât de curând. A îndemnat poporul, ca celor care vor căuta să-l dezbine, să le arate lucrurile bune făcute după unire.
După ce a vizitat şi comuna Lipcani, asistenţa s-a întors în Dorohoi.
Banchetul. La ora 1, în eleganta sală de recepţii a Prefecturii, s-a dat un banchet, la care au participat, pe lângă cei mai sus menţionaţi şi d-nii: Timuş – primarul oraşului Dorohoi, col. Toplicescu – fost deputat, Burghele – preşedintele Ateneului român din Dorohoi, Sachelarescu – preşedintele Tribunalului, col. Sion comadantul garnizoanei, C. Prazu – fost primar, protoiereul Grigorescu, M. Brăilescu – proprietar, Paul Verona şi numeroşi reprezentanţi ai autorităţilor locale. S-au rostit numeroase toasturi”.
Podul dintre Rădăuți-Prut și Lipcani a fost distrus în cel de-al doilea război mondial, fiind reconstruit în anul 1944. Podul a fost reparat înainte de anul 2010, din fonduri europene și a primit numele poetului „Grigore Vieru”. (Pr. Avârvărei Dumitru).
Răscolind prin acte vechi, uitate și prăfuite, am găsit o copie a unui document cu o valoare inestimabilă, un „certificat de naștere” al uneia din bisericile orașului nostru. Dată fiind importanța acestui document, pe care nu l-am mai văzut nicăieri până acum și nici nu am știut dacă există, redau în continuare textul acestui „Act de Sfințire”:
„Duminică, în ziua de 14 august, la ora 7 dimineața, din anul mântuirei de la Hristos 1894
Aci în Urbea Dorohoi, Capitala Județului Dorohoi, în Regatul Român, în timpul Domniei Majestăței Sale Regelui Carol I de Hohenzollern și al soției sale Regina Elisabeta, în al XXVIII-lea an al domniei lor și a Principelui moștenitor Ferdinand și Principesei Maria, cu fiul lor Principele Carol,
A Înalt Prea Sfințitului Arhiepiscop și Mitropolit al Moldovei și Sucevei, și Exarch al Plaiurilor D. D. Iosif Naniescu, în al 20 an al arhipăstoriei Sale,
A Miniștilor Țării Românești, domnul Lascăr Catargiu, Ministru de Interne și Președinte al Consiliului de Miniștri, d-lui Take Ionescu, Ministru de Culte și Instrucțiuni Publice, d-lui Menelas Ghermani, Ministru de Finanse, d-lui Al. Marghiloman, Ministru de Justiție, d-lui Al. Lahovari, Ministru de Externe, d-lui General C. Poenariu, Ministru de Răsboiu, d-lui P. Carp, Ministru Domeniilor, Agriculturei, Industriei și Comerciului, a Prefectului de Județ, George C. Cananău, A Comandantului Garnizoanei, dl. Colonel D. Bengescu, a representațiunei comunale din Dorohoi, compusă din domnii Ion Coroi Primar, Ion Teodoreanu, Ilie G. Popescu, Lascăr Petrică, C. N. Gherasim, Dr. Sigismund Chernbach, Vasile Ionescu, I. Nedelcu, G. Pascu, Iulius Adamovici Consilieri și I. Blăgescu secretarul Primăriei,
A Protoiereului Județului Dorohoi, Sf. Sa Preotul Constantin Ciocoiu, a preoților din Dorohoi, sfințiile lor preoții I. Stănescu subprotoiereu și paroh și paroh Bisericei noi cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, Vasile Popovici paroh Bisericei vechi cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, Ion Romanescu Sachelar paroh Bisericei cu hramul „Sf. Nicolae” zidită de fericitul întru pomenire Domnul Moldovei Ștefan cel Mare, în al 30 an al domniei Sale, C. Gheorghiu Diacon,
Sau făcut sfințirea în religiunea creștină răsăriteană a Bisericei Catedrale cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Oficiul religios cu ocazia sfințirei Bisericii sau făcut de Înalt Prea Sfinția Sa Mitropolitul Moldovei și Sucevei, Exarch al Plaiurilor D. D. Iosif Naniescu înconjurat de: Prea Cuvios Arhimandrit Ierotei Maximescu, Arhim. de Scaun, Prea Cuvios Arhim. Varlaam Răileanu, Director Seminar Veniamin, Iconom C. Știubei, Director Cancelar Sf. Mitropolie, Iconom Gh. Carp, Revizor Eparhiei Sf. Mitropolii Moldovei, Iconom Pavel Savin, Protoiereul Urbei Iași, Iconom D. Constantinescu, institutor din Iași, Iconom Atanasie Georgiescu din Pomârla, Diacon C. Idriceanu din Iași, Diacon Gh. Șerban din Iași, Diacon C. Gheorghiu din Dorohoi, Diacon C. Alixandrescu din Botoșani.
Corul Mitropoliei din Iași, sub conducerea D-lui Gavriil Muzicescu, a luat parte la serviciul divin, dimpreună cu Protopsalții Mitropoliei, Gr. Gheorghiu și Gh. Grigoriu.
În prezența Primarului Ion Coroi și Epitrop acestei Biserici și a întregului Consiliu Comunal, a Casierului Comunal Panaite Balinschi și a tuturor representanților din localitate și a mai multor cetățeni din Dorohoi, a Epitropiei acestei Biserici compusă din parohul Ion Stănescu, Ion Coroi Primar Orașului Dorohoi și D. Erbiceanu Institutor Director al Școlii Primare de Băeți Nr. 1 din Urbea Dorohoi,
Membrii fondatori, cărora se datorește clădirea acestei sfinte Biserici, sunt prevăzuți în documentele vechilor Biserici a Sf. Ierarh Nicolae și Adormirea Maicii Domnului din această Urbă, documente aflate în actele Primăriei Urbane Dorohoi, cuprinse în vânzarea mai multor case, mori, etc., precum sunt și donațiuni în bani făcute de diferiți enoriași creștini trecute în anumite condici locale, strânse prin cetățeanul I. Tăutu între anii 1867-1869. Pe lângă acestea sunt încă fericiții întru pomenire Gheorghe Atanasiu și fiul său Tarasie, după Testamentul publicat în Monitorul Oficial nr. 146 din 1861, april 5. Iconomul Ștefan Teodor, după Testamentul din 1862. Prea Sfințitul Arhiereu Chesarie Sinadon cu 50 de galbeni și Ecaterina Tăutu născută Popovici, după Testamentul Nr. 209 din 1888, recunoscut prin ședința Consiliului Comuna din 30 april 1891.
Această clădire fu proiectată oficial de Comuna Dorohoi, încă de la 1866 august și i se puse prima temelie în 1869 sept. 6, fiind Primar Ion Tăutu, dar temelia ridicată în aceași toamnă până la suprafața pământului, nefiind în condițiuni admisibile, stătu acoperită până la oct. 1875, când piatra fu scoasă din pământ și se desființă. Ultimul plan și deviz se făcu de Arhitectul N. Gavrilescu și A. T. Fraigneau, aprobat de Consiliul lucrărilor publice la 19 iulie 1886 și de Onor. Minister Nr. 7328 din 29 iulie 1888.
La 26 april 1889 lucrarea se luă în licitație de antreprenorul Emil Rudolfvan Regius și Osios Catn din Cernăuți, cu 88.500 lei, aprobându-se de Onor. Minister cu Nr. 9451 din 15 Mai 1889, cu condițiunea în contract a fi terminată în 1892 Iulie 24.
Solemnitatea punerii pietrei fundamentale se făcu la 28 iunie 1889, fiind primar Vasile I. Calcăntraur și prin ședința Consiliului comunal Nr. 285 din 16 sept. 1890, se rezilia contractul cu antreprenorul iar clădirea Bisericii continuă a se lucra în regie de către autoritatea comunală, fiind Primar Gh. Ciornovodeanu.
Cu clădirea bisericii s’au emis acte și lucrări în regulă de către autoritățile comunale, fiind primar Gh. Ciomârzoleanu.
Veșmintele, argintăriile și policandrul sau cumpărat de la Chiev, din împărăția Rusiei, de către actualul Primar Ion Coroi, în unire cu parohul I. Stănescu din fondurile Comunei.
Sumele donațiunilor ating suma de 47.000 lei restul până la suma de 134.112 lei s-au completat de comuna din fondurile sale și din bilete de loterii.
Despre cele petrecute sau atestat prin subscrierile celor prezenți în 3 exemplare, din care unul se va conserva la Primăria Urbei Dorohoi, al doilea la Biserică și al treilea se va înainta Domnului Ministru al Cultelor și Instrucțiunei Publice”.
Slova Creștină de Dorohoi 