Pr. Ciprian Șoptică

Hristos în mijlocul casei noastre – chipul familiei binecuvântate

Familia este una dintre cele mai mari binecuvântări pe care Dumnezeu le-a oferit omului. Ea reprezintă locul unde omul învață pentru prima dată iubirea, răbdarea, respectul și credința. În cadrul familiei se formează caracterul copilului, se cultivă valorile morale și se dezvoltă relația omului cu Dumnezeu. O familie în care Hristos este prezent devine un loc al păcii, al armoniei și al înțelegerii.

În lumea contemporană, familia trece prin multe încercări: lipsa comunicării, stresul cotidian, influențele negative ale societății, goana după bunuri materiale și îndepărtarea de credință. Din acest motiv, este foarte important ca fiecare familie să Îl așeze pe Hristos în centrul vieții sale. Atunci când Dumnezeu este prezent într-o casă, membrii familiei găsesc puterea de a depăși orice dificultate.
Mântuitorul Iisus Hristos a arătat prin viața și învățătura Sa cât de importantă este iubirea dintre oameni. El a binecuvântat familia prin participarea Sa la nunta din Cana Galileii, unde a săvârșit prima Sa minune, transformând apa în vin. Acest moment arată că Hristos dorește să fie prezent în viața și bucuriile familiei.
Tema „Hristos în mijlocul casei noastre, chipul familiei binecuvântate” evidențiază rolul credinței și al iubirii creștine în viața familiei și arată cum prezența lui Dumnezeu poate transforma casa într-un adevărat colț de rai.

Familia – instituție sfântă lăsată de Dumnezeu
Familia își are originea în voința lui Dumnezeu. Încă de la începutul creației, Dumnezeu a considerat că omul nu trebuie să fie singur: „Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor potrivit pentru el.” (Facerea 2,18)
Astfel, Dumnezeu a creat-o pe Eva și a binecuvântat unirea dintre Adam și Eva, întemeind prima familie. Familia nu este doar o legătură omenească, ci o comuniune binecuvântată de Dumnezeu.
Prin Taina Cununiei, doi oameni își unesc viețile înaintea lui Dumnezeu și promit să se iubească și să se sprijine reciproc toată viața. Dragostea dintre soți trebuie să fie asemenea iubirii dintre Hristos și Biserică. Sfântul Apostol Pavel spune: „Bărbaților, iubiți pe femeile voastre, precum și Hristos a iubit Biserica.” (Efeseni 5,25)
În cadrul familiei, fiecare membru are un rol important. Părinții sunt chemați să ofere dragoste, educație și sprijin copiilor, iar copiii trebuie să își respecte și să își cinstească părinții: „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta, ca să-ți fie bine și să trăiești ani mulți pe pământ.”(Ieșirea 20,12)
Familia creștină este numită adesea „mica biserică”, deoarece în interiorul ei omul învață rugăciunea, credința și apropierea de Dumnezeu. Părinții au datoria de a le transmite copiilor valorile creștine și de a-i educa în spiritul iubirii și al binelui.

Hristos – centrul familiei creștine. O familie binecuvântată este aceea în care Hristos ocupă locul central. Prezența lui Hristos în casă aduce pace, înțelegere și unitate. El este prezent prin rugăciune, prin iubirea dintre membrii familiei și prin participarea la viața Bisericii.
Rugăciunea în familie. Rugăciunea este legătura vie dintre om și Dumnezeu. O familie care se roagă împreună devine mai unită și mai puternică în fața încercărilor vieții. Rugăciunea aduce liniște sufletească și îi apropie pe oameni unii de alții.
Mântuitorul spune: „Unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor.” (Matei 18,20) Acest verset arată că Hristos este prezent în fiecare familie care se roagă cu credință. Rugăciunea de dimineață și de seară, participarea la Sfânta Liturghie și binecuvântarea mesei sunt obiceiuri care întăresc legătura familiei cu Dumnezeu.
Participarea la viața Bisericii. Familia creștină trebuie să păstreze legătura cu Biserica, deoarece aceasta este locul unde omul primește harul lui Dumnezeu. Participarea la slujbe și la Sfintele Taine îi ajută pe membrii familiei să își întărească credința și să găsească puterea de a depăși dificultățile.
Sfânta Împărtășanie are un rol foarte important în viața creștinului, deoarece prin ea omul se unește cu Hristos. O familie care merge împreună la biserică și trăiește în credință va avea o temelie puternică și stabilă.

Iubirea – fundamentul familiei binecuvântate
Iubirea este cea mai importantă virtute într-o familie. Fără iubire nu poate exista armonie sau înțelegere. Hristos ne-a învățat că iubirea trebuie să fie baza relațiilor dintre oameni:
„Aceasta este porunca Mea: să vă iubiți unul pe altul precum v-am iubit Eu.” (Ioan 15,12)
Dragostea adevărată presupune răbdare, iertare și sacrificiu. Într-o familie creștină, membrii ei trebuie să se ajute reciproc și să fie alături unii de alții atât în momentele frumoase, cât și în cele dificile.
Sfântul Apostol Pavel descrie iubirea astfel: „Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește.” (I Corinteni 13,4)
Aceste cuvinte arată că iubirea adevărată nu înseamnă egoism, ci grijă și respect față de celălalt. Într-o familie binecuvântată, fiecare membru încearcă să aducă pace și bucurie în viața celorlalți.

Rolul părinților și educația copiilor
Părinții au o mare responsabilitate în formarea copiilor. Ei sunt primele modele pe care copiii le urmează. Dacă părinții dau dovadă de credință, bunătate și sinceritate, copiii vor învăța să trăiască după aceleași valori.
Sfânta Scriptură spune: „Învață pe copil calea pe care trebuie s-o urmeze și când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.” (Pildele lui Solomon 22,6)
Educația copiilor nu trebuie să se limiteze doar la cunoștințe intelectuale, ci trebuie să includă și educația morală și spirituală. Copiii trebuie învățați să respecte, să ierte, să fie sinceri și să îi ajute pe cei aflați în nevoie.
De asemenea, părinții trebuie să ofere copiilor dragoste și atenție. Lipsa comunicării poate duce la îndepărtarea copiilor de familie și de valorile creștine. O familie unită petrece timp împreună, discută și se sprijină reciproc.

Provocările familiei contemporane
Societatea modernă aduce numeroase provocări pentru familie. Tehnologia, rețelele sociale și ritmul agitat al vieții îi fac adesea pe oameni să petreacă mai puțin timp împreună. Mulți părinți sunt preocupați excesiv de muncă și uită să acorde atenție relațiilor familiale.
O altă problemă este slăbirea credinței. Atunci când Dumnezeu nu mai ocupă un loc important în viața familiei, apar mai ușor conflictele, lipsa de comunicare și dezbinarea.
Mântuitorul avertizează: „Fără Mine nu puteți face nimic.” (Ioan 15,5)
Acest verset arată că omul nu poate găsi adevărata fericire fără Dumnezeu. Familia care se îndepărtează de Hristos riscă să își piardă pacea și unitatea sufletească.
Pentru a depăși aceste dificultăți, familia trebuie să redescopere valorile creștine: rugăciunea, iubirea, respectul și iertarea. Comunicarea sinceră și apropierea de Dumnezeu sunt esențiale pentru păstrarea armoniei în familie.

Familia – lumină pentru societate
Familia creștină nu are rol important doar pentru membrii ei, ci și pentru întreaga societate. O familie unită și credincioasă devine un exemplu pentru cei din jur. Prin comportamentul său, ea poate răspândi iubire, bunătate și speranță.
Într-o lume marcată de egoism și indiferență, familia creștină trebuie să fie un loc al solidarității și al ajutorului reciproc. Membrii familiei sunt chemați să îi sprijine pe cei săraci, pe cei bolnavi și pe cei aflați în suferință.
Hristos ne îndeamnă: „Așa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.” (Matei 5,16)
Prin faptele bune și prin credința sa, familia creștină poate contribui la construirea unei societăți mai bune și mai apropiate de Dumnezeu.

Concluzii
Hristos în mijlocul casei noastre reprezintă temelia unei familii binecuvântate. O familie în care există rugăciune, iubire și credință devine un loc al păcii și al armoniei. Prezența lui Dumnezeu îi ajută pe oameni să depășească dificultățile vieții și să rămână uniți.
Familia creștină trebuie să păstreze valorile morale și spirituale, chiar și într-o societate aflată în continuă schimbare. Rugăciunea, participarea la viața Bisericii și iubirea reciprocă sunt elemente esențiale pentru păstrarea unității familiei.
Atunci când Hristos este prezent într-o casă, acea casă devine o adevărată „mică biserică”, un loc unde oamenii trăiesc în iubire și binecuvântare. Familia care Îl are pe Dumnezeu în centru va găsi întotdeauna puterea de a merge înainte și de a răspândi lumină și speranță în lume. (Pr. Sebastian Cazaciuc, parohia „Sf. Nicolae” Cordăreni )

Activitate de cerc pedagogic a profesorilor de religie din zona Dorohoi

FOTO

Într-o atmosferă marcată de o profundă emoție și comuniune spirituală, Școala Gimnazială „Mihail Kogălniceanu” Dorohoi a fost, vineri, 15 mai 2026, gazda Cercului Pedagogic al profesorilor de religie ortodoxă, devenind un spațiu primitor pentru schimbul de bune practici.

Lecția demonstrativă cu titlul „Înălțarea Domnului – Ziua Eroilor” a fost susținută de către doamna profesor Chirilă Elena și a avut ca scop familiarizarea elevilor cu procedeele de muncă intelectuală prin activități colaborative pe grupe, dezvoltarea tehnicilor de cercetare și utilizare a tehnologiei, precum și cultivarea sentimentului patriotic și a recunoștinței față de eroii neamului, exprimat în mod sensibil prin intermediul artei teatrale și al cântecului.
Atmosfera de sărbătoare a fost completată de portul popular al copiilor, care, organizați în patru grupe de lucru intitulate sugestiv „Exploratorii textului biblic”, „Pelerini cu Hristos spre Muntele Eleonului”, „Cercetători de simboluri sfinte și tradiții” și „Informaticienii în acțiune”, au descifrat tema propusă prin activități captivante.
Momentul culminant de la finalul lecției a fost marcat de o deosebită scenetă intitulată „Ion, soldat român”, completată armonios de intonarea unor cântece patriotice încărcate de emoție, dedicate celor care s-au jertfit pentru patrie: „Frați români din lumea-ntreagă”, „Țara noastră, sfânt pământ” și „Eroi ai neamului”. Această abordare artistică, pusă în valoare de portul tradițional al copiilor, a evidențiat profund legătura strânsă dintre credință, istorie și recunoștința datorată eroilor neamului nostru.
Referatul din cadrul cercului pedagogic, intitulat „Educația de calitate – calea către performanță și competitivitate”, a fost prezentat de către doamna profesor Xenia Constantin. Lucrarea a pus în lumină importanța unui act didactic de înaltă ținută, subliniind faptul că o educație solidă și ancorată în valori clare reprezintă singurul fundament real prin care tinerii pot atinge performanța academică și personală, devenind pregătiți pentru exigențele societății actuale.
Atât lecția demonstrativă susținută de doamna profesor Chirilă Elena, cât și referatul prezentat de doamna profesor Xenia Constantin au atras calde aprecieri și felicitări din partea colegilor prezenți, fiind lăudate pentru înaltul profesionalism, rigoarea științifică și dăruirea pedagogică de care au dat dovadă.
Mulțumim conducerii Școlii Gimnaziale „Mihail Kogălniceanu” Dorohoi pentru sprijinul și susținerea oferite în realizarea acestui frumos eveniment, precum și tuturor colegilor profesori de religie participanți.
Rugăm pe Bunul Dumnezeu să binecuvânteze eforturile dascălilor și ale elevilor, făcând din școală un spațiu al cunoașterii, al performanței și al formării caracterelor frumoase. (Responsabil de cerc pedagogic al profesorilor de religie ortodoxă din Dorohoi, Pr. Prof. Iftodi Marian-Liviu)

Lansare de carte – punte între frați – O biografie a părintelui Nicolae Sandovici

„Cultură și credință fără granițe. Brațe deschise către românii de pretutindeni” sunt cuvinte pline de sens, nu doar titlul unui parteneriat desfășurat anterior între Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” Dorohoi și Gimnaziul din Probotești – Raionul Cernăuți, Regiunea Cernăuți. Comunicarea între instituțiile partenere a continuat chiar și în lipsa unor proiecte oficiale ca o prietenie păstrată peste timp între oameni care împărtășesc aceleași valori – spirituale și culturale.

Concretizarea derulării parteneriatului interinstituțional a fost înlesnită de doamna prof. Tutunaru Bârzu Tatiana care a arătat înțelegere și a oferit asigurarea cadrului necesar unui nou eveniment cultural ce l-a avut în centrul său pe Părintele profesor Budacă Teodor-Cătălin, de la Seminarul Teologic dorohoian.
În data de 05 mai 2026, la Cernăuți, la Palatul Național al Românilor, a fost lansat volumul „Preotul Nicolae Sandovici (1861-1931). Deșteptător al neamului în Proboteștiul Herței și figură marcantă a preoțimii românești din fostul județ Dorohoi” (tipărit la Editura Doxologia Iași) în prezența autorului, pr. prof. Budacă Teodor-Cătălin, însoțit de pr. prof. Chichioacă Petru-Georgel (director al Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” Dorohoi), pr. Apetrei Ionuț-Ștefan (Protopop al Protoieriei Dorohoi) și pr. Onofrei Marius (absolvent al Seminarului Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Ioan Iacob” Dorohoi). Totodată, din zona Dorohoi au mers la sărbătoarea noii cărți, și câțiva locuitori din localitatea Mihai Viteazul, sat fondat în 1940 de refugiați din Probotești. Doamna Irina Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți, a onorat gazdele și auditoriul prin prezența dumneaei.
Lansarea de carte a fost moderată de interpreta Carolina Jitaru și înfrumusețată de copii din Probotești, Boian, Herța și Mahala, care au susținut recitaluri și au avut o prezență scenică deosebită.
Alături de autor, organizarea a fost asigurată prin implicarea următoarelor instituții din Cernăuți: Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, Biblioteca „Mihai Eminescu”, Societatea „Doamnele Române”, Școala de Muzică „Ciprian Porumbescu” din Herța.
Autorul cărții, Teodor-Cătălin Budacă este slujitor al altarului și profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox Dorohoi. Începuturile activității pastorale i-au purtat pașii la Racovăț și, din drag de oamenii de acolo și de acele meleaguri, a documentat cartea „Probotești – file de letopiseț”. Descoperirea personalității memorabile a Preotului Nicolae Sandovici, duhovnicul satului Probotești timp de peste 49 de ani, l-a motivat pe preotul profesor dorohoian să zugrăvească portretul părintelui Sandovici în noul volum.
Intenția ca activitatea unui slujitor al altarului și „adevărat deșteptător al neamului” să poată fi împărtășită și generațiilor viitoare s-a concretizat prin scrierea cărții printr-o muncă minuțioasă. Nimic nu i-a părut prea greu având un model aparte despre care chiar părintele Teodor-Cătălin Budacă a relatat: „Am încercat să zugrăvesc portretul unui preot adevărat, a unui om cu sufletul deschis pentru tot ce este înalt și nobil, a cărui viață s-a sprijinit întotdeauna pe muncă și corectitudine. Munca lui a fost fără a nădăjdui o răsplată, sinceritatea lui, pornită dintr-un suflet curat, a avut un singur scop, îndeplinirea unei misiuni sfinte și găsirea adevărului în toate formulele vieții.”.
Cartea lansată a fost prefațată de Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor și de Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din Cernăuți, redactor-șef al ziarului „Gazeta de Herța”.
Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul a adus în atenția cititorilor strânsa legătură formată peste timp: „Între cei doi părinți, părintele Nicolae Sandovici și părintele Teodor Cătălin Budacă, s-a întins o legătură, un arc peste timp, un arc luminos care își are capetele înfipte în pământul sănătos și fertil al credinței, hărniciei, iubirii de neam, de biserică și de școală.”
Luând cuvântul, Vasile Bâcu, a arătat că autorul, înainte de a scrie monografia, a studiat tot ce s-a publicat în regiunea Cernăuți despre părintele Nicolae Sandovici. De asemenea, în prefață a caracterizat personalitatea centrală a cărții, un simplu preot de la țară, care a făcut istorie, menționând: „El a avut ca scop propășirea neamului, nu numai prin cuvânt, ci și în mod practic, economic, unind astfel noțiunile de trup și suflet – două elemente de bază ale existenței noastre.”
Mărturii ale trecutului, ziare vechi din biblioteca lui Nicolae Sandovici au fost prezentate publicului de către doamna profesor Tatiana Tutunaru Bârzu, care s-a preocupat și de momentele artistice cu mesaj liturgic.
Atât de frumos a cuprins gândurile nerostite ale celor prezenți și doamna Maria Andrieș (președinta Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” și Societății „Doamnele Române” din Cernăuți): „Astăzi, la Palatul Național al Românilor din Cernăuți, ne-a adunat o carte despre un adevărat păstor de suflete – preotul NICOLAE SANDOVICI (1861-1931), Deșteptător al neamului în Proboteștiul Herței și figură marcată a preoțimii românești din fostul județ Dorohoi”.
Istoria pe care a cuprins-o în noul volum, din pasiune pentru a scrie, părintele profesor Teodor-Cătălin Budacă, este una necuprinsă încă în manualele școlare, dar care dă speranță unei comunități că strămoșii nu le vor fi uitați, iar preoților le oferă un model de slujire salvatoare de oameni în vremuri tulburi. (Pr. prof. Chichioacă Petru-Georgel)